La Constanța, Tezaurul de Sculpturi de la Tomis dezvăluie o poveste fascinantă despre Cavalerul Trac, o divinitate venerată intens în Dobrogea romană antică. Patru dintre piesele expuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) îl înfățișează pe acest erou salvator, adorat de localnici, soldați romani și alte etnii, după cum atestă numeroase inscripții.
Ultima oră
„Pentru ce cumpărați flori dragi părinți?”. Flori aruncate la gunoi după serbare, la Constanța
Mâini mici, descoperiri mari: copiii au deschis Zilele Europene ale Arheologiei la MINAC
Valori de patrimoniu din Constanța, vedetele a două mari expoziții organizate de Muzeul Național de Artă al României
Expoziția „ARTEFAPTE” a fost vernisată la Muzeul de Artă Constanța
Cavalerul Trac, un concept religios suprem al tracilor, era reprezentat ca un vânător eroic. Motivul călărețului și epitetul de „Heros” au fost preluate din cultura greacă, iar monumentele dedicate lui sunt abundente, mai ales în secolele II-III d.Hr.
Cultul său se învârtea în jurul victoriei binelui asupra răului, al triumfului împotriva dușmanilor și al fertilității pământului. Era cea mai importantă zeitate locală, adesea venerată mai mult decât zeii greco-romani și era considerat protector al mormintelor.
Simbolistica este profundă: Cavalerul întruchipează binele și curajul, mistrețul vânat reprezintă răul, pomul simbolizează vegetația și rodnicia, câinele este prietenul său loial, iar șarpele păzește locurile sfinte și altarele.
Dintre cele patru reliefuri, cel mai remarcabil este o placă de marmură ce îl înfățișează pe Cavaler în galop. Sub cal, un mistreț (simbol al răului) abia se zărește, iar în fața sa, un pom cu un șarpe încolăcit.
Surprinzător, această imagine antică este izbitor de similară cu icoanele creștine timpurii ale Sfântului Gheorghe ucigând balaurul, unde mistrețul este înlocuit cu monstrul mitic.
Experții sugerează că, începând cu secolul IV d.Hr., iconografia creștină a integrat elemente din cultele păgâne, îmbogățind astfel reprezentările sfinților și mucenicilor. Acest basorelief, datat în prima jumătate a secolului al III-lea d.Hr., precede martiriul Sfântului Gheorghe (303 d.Hr.), indicând o posibilă influență precreștină.
În toate aceste reliefuri, Cavalerul este surprins la vânătoare, galopând spre dreapta. Poartă o tunică scurtă și o hlamidă fluturândă, iar în mână ține o lance pregătită să lovească animalul sălbatic. Două dintre reliefuri, deși mai simplist realizate, păstrează esența acestei reprezentări.
Un al patrulea basorelief, reîntregit după o descoperire fragmentară, completează imaginea complexă a Eroului. Aici, Cavalerul galopează, însoțit de un câine care înfruntă un mistreț. Altarul și pomul cu șarpele sunt prezente, iar în spatele calului apare chiar un slujitor (acolit).
Aceste patru reliefuri din secolul III d.Hr. stau mărturie popularității imense de care s-a bucurat Cavalerul Trac în Dobrogea romană (provincia Scythia) acum aproximativ 1800 de ani, o moștenire culturală ce continuă să ne fascineze.
