Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri, 4 martie, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan asupra legii care modifică regimul de utilizare a plajelor Mării Negre.
Dezbaterea are loc după ce, la 21 ianuarie, Curtea a decis amânarea analizării cauzei.
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
Ce prevede legea contestată
Sesizarea a fost transmisă în luna noiembrie a anului trecut și vizează Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006, act normativ care stabilește cadrul juridic privind utilizarea plajelor Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe acestea.
Potrivit legii contestate, statul român, în calitate de titular al dreptului de proprietate asupra plajelor, poate atribui în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la cererea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic, situate pe raza fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Suprafețele respective ar urma să fie destinate amenajării de plaje publice, potrivit Agerpres.
Argumentele președintelui
În motivarea sesizării, Nicușor Dan susține că soluția legislativă introduce posibilitatea transmiterii gratuite a unor bunuri din domeniul public al statului către autoritățile locale, măsură care, în opinia sa, contravine prevederilor constituționale.
Șeful statului subliniază că plajele și faleza Mării Negre fac parte din domeniul public al statului, iar dreptul de proprietate asupra acestora aparține exclusiv statului român.
În acest context, atribuirea gratuită a unor astfel de bunuri este permisă de Constituție doar în anumite condiții. Potrivit președintelui, autoritățile administrației publice locale nu se încadrează în categoria instituțiilor de utilitate publică, așa cum este aceasta definită de Legea fundamentală, și nu pot beneficia de o asemenea atribuire.
