Comunicatul BNR referitor la balanța de plăți și datoria externă a României oferă o imagine detaliată a situației economice la finalul lui februarie 2026. Unele date sunt îmbucurătoare, în timp ce altele subliniază persistența presiunilor structurale. Acest context este important, mai ales după ce S&P a menținut ratingul BBB- cu perspectivă negativă, cerând o ajustare semnificativă.
Ultima oră
Ilie Bolojan le-a spus liberalilor că nu demisionează: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”
PSD a stabilit planul pentru schimbarea guvernării, după 20 aprilie. Se mizează pe plecarea lui Bolojan, altfel miniștrii PSD ar putea demisiona în bloc
Universitatea Ovidius reunește elita medicală la Constanța
Închiriere fără licitație către deținători de bună-credință. Proiect în dezbatere lansat de Primăria Constanța
Deficitul contului curent: O reducere cu două fețe
În primele două luni din 2026, deficitul contului curent s-a redus la 3,19 miliarde euro, cu aproximativ 450 de milioane euro mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent. La prima vedere, vestea este bună, însă merită o analiză aprofundată.
Principalul motiv pentru această scădere este balanța comercială îmbunătățită: am importat mai puțin și am exportat mai mult, generând un efect pozitiv de aproape un miliard de euro. Aceasta este partea optimistă.
Partea mai puțin bună este că, pe alte segmente, situația s-a deteriorat. Veniturile din servicii (turism, IT, transport) au fost mai mici decât anul trecut. Mai mult, s-au înregistrat plăți mai mari pentru profiturile companiilor străine trimise acasă și pentru dobânzile aferente împrumuturilor externe.
Pe scurt, deși comerțul cu mărfuri a contribuit la o îmbunătățire generală, costul finanțării externe este în creștere, o presiune care se va accentua în viitor.
Investițiile străine directe: Un semnal încurajator
România a atras aproximativ 1,1 miliarde euro în investiții străine directe în primele două luni ale anului, o creștere de aproape o treime comparativ cu 2025. Această sumă reprezintă bani investiți direct în firme românești sau profituri reinvestite local, nu trimise în străinătate. Este un indicator pozitiv, confirmând atractivitatea țării pentru investitori, cel puțin pentru moment.
Datoria externă: Creștere continuă, dar structură este rezonabilă
Datoria externă totală a României a atins aproape 230 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 1,5 miliarde euro față de finalul anului 2024. Chiar dacă suma este considerabilă, structura sa este gestionabilă: aproximativ 80% din această datorie este pe termen lung, oferind o flexibilitate mai mare la rambursare. Doar 20% este datorie pe termen scurt, o pondere care chiar a înregistrat o ușoară scădere.
Rezervele BNR: O plasă de siguranță solidă
Banca Națională a României dispune de rezerve suficiente pentru a acoperi toate datoriile externe scadente în următoarele 12 luni, asigurând o acoperire de 107% (în creștere de la 104% la sfârșitul lui 2024).
De asemenea, rezervele acoperă importurile pentru o perioadă de aproximativ 6-7 luni, o îmbunătățire față de acum șase luni. Aceste cifre demonstrează că România nu se confruntă cu o vulnerabilitate imediată la șocuri de lichiditate externă.
Concluzie: Progrese reale, dar fragile
Datele din februarie 2026 indică o ușoară ameliorare față de anul precedent, vizibilă în special în contul curent și în atragerea investițiilor străine. Indicatorii de lichiditate externă s-au îmbunătățit marginal.
Cu toate acestea, deficitul extern rămâne semnificativ, datoria externă totală continuă să crească, iar costurile de finanțare externă sunt în ascensiune. Deși direcția de ajustare este corectă, ritmul actual este încă insuficient pentru a satisface cerințele S&P privind reducerea accelerată a deficitelor extern și fiscal, esențiale pentru stabilizarea ratingului.
