Pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), 1 Aprilie nu este doar o zi a farselor, ci o dată cu o semnificație istorică majoră. La 1 aprilie 1962, aici a fost descoperit spectaculosul Tezaur de sculpturi de la Tomis.
Totul a început simplu, în timpul unor săpături pentru un bloc de locuințe, pe locul fostei gări. Dintr-o groapă, a ieșit la iveală capul unei statui de marmură. Localnicii au alertat imediat muzeul.
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
Prima reacție a specialiștilor? O posibilă farsă de 1 Aprilie. Dar insistența celor care au făcut descoperirea i-a convins pe arheologi să se deplaseze la fața locului. Acolo, suspiciunea s-a transformat în uimire: descoperirea era reală și spectaculoasă. Imediat, a demarat o operațiune de săpătură sistematică de salvare.
Pentru a documenta corect, un perimetru de 6×4 metri a fost delimitat în jurul capului statuii inițiale, identificată ca fiind zeița Fortuna. Inițial, arheologii sperau că statuia se afla în locul original – o descoperire „in situ” ar fi fost o premieră națională.
Însă singura dovadă stratigrafică concretă a fost un zid din piatră și pământ, datând din secolele V-VI d.H., care traversa groapa. Acest zid a fost construit după îngroparea sculpturilor.
Pe măsură ce săpăturile avansau, au apărut alte sculpturi de marmură, ingenios așezate una peste alta, pentru a rezista presiunii pământului. În total, 24 de piese au fost recuperate, confirmând că fuseseră adunate și îngropate în mod organizat.
Astăzi, aceste sculpturi reprezintă un patrimoniu inestimabil, unicat în România și apreciat internațional. Datând din secolele II-III d.H., ele înfățișează divinități variate din panteonul greco-roman, oriental și autohton.
De aproape șapte decenii, Tezaurul de la Tomis continuă să fascineze milioane de vizitatori, atât români, cât și străini, fiind o mândrie a MINAC.
Calitatea artefactelor variază: de la marmură fină și execuție artistică de excepție, la calcar local și sculpturi mai simple. Însă, împreună, ele zugrăvesc imaginea unui Tomis cosmopolit, cu o viață religioasă extrem de diversă.
Două ipoteze majore circulă despre ascunderea tezaurului. Prima sugerează sfârșitul secolului IV d.H., când creștinismul a devenit religie oficială, iar cultele „păgâne” erau interzise, forțând adepții să-și ascundă divinitățile.
O a doua teorie plasează momentul ascunderii mult mai târziu, în secolul al XIX-lea, indicând o acțiune modernă de disimulare.
Printre capodopere se numără ansamblul Fortuna cu Pontos, protectorii Tomisului, enigmaticul Șarpe Glykon, dubla Nemesis și bustul zeiței egiptene Isis.
Alte piese importante includ reprezentări ale lui Cybele, Bacchus, Mercur, Diana, Selene, Hekate, Grațiile, Dioscurii, patru basoreliefuri ale Cavalerului Trac și zeul Mithras.
Importanța tezaurului este subliniată și de publicațiile dedicate. MINAC a editat primul catalog în 1963, la scurt timp după descoperire, iar un al doilea, complex și actualizat, este programat pentru sfârșitul anului 2024.
De asemenea, piesele de la Tomis au fost și continuă să fie subiectul a numeroase studii științifice, semnate de experți români și internaționali.
Pentru a marca această descoperire istorică, MINAC va expune Tezaurul de Sculpturi în prima parte a lunii aprilie.
Evenimentul va oferi publicului ocazia de a explora, prin intermediul acestor artefacte și al altor piese din colecție, universul multireligios al cetății Tomis din secolele I-III d.H., o perioadă de toleranță religioasă sub stăpânirea romană.
