Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe luni asupra contestațiilor formulate împotriva noii Legi a integrității, într-un moment în care disputa juridică este dublată de o controversă instituțională privind întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan.
Legea a fost contestată atât de președintele Nicuşor Dan, cât și de 27 de senatori USR și PNL. În centrul sesizărilor se află două prevederi controversate: obligația anumitor parteneri ai demnitarilor de a depune declarații de avere și posibilitatea pierderii mandatului de către aleșii pentru care există deja decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
Ultima oră
Litoralul, sub asediul alertelor! Dronă găsită lângă plaja Modern, obiect suspect la Eforie, fragmente în largul mării
David Popovici, după aurul de la Paris: între recordul mondial, rivalitatea cu Marchand și o lecție despre performanță
Bolojan, prima reacție după întâlnirea cu șefa CCR: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Se oprește apa în zona cartierului Tomis II din Constanța, timp de 10 ore
Declarațiile de avere ale partenerilor, în centrul disputei
Una dintre principalele prevederi contestate extinde obligația de declarare a averii și intereselor la persoanele care au cu demnitarii „relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Președintele Nicușor Dan susține că legea nu stabilește criterii clare pentru a determina când o relație de acest tip devine relevantă din punct de vedere juridic.
În sesizarea transmisă CCR este invocată inclusiv situația partenerei sale, Mirabela Grădinaru, care și-a făcut publice declarațiile de avere și de interese înainte ca noua lege să fie adoptată.
Contestatarii susțin că o asemenea obligație poate reprezenta o ingerință disproporționată în viața privată a unor persoane care nu ocupă funcții publice.
Prevederea care îl poate afecta pe Dominic Fritz
O a doua prevedere contestată se referă la aleșii locali pentru care există decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese pronunțate înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Conform formei contestate, aceștia ar putea pierde mandatul în termen de 30 de zile.
USR și PNL susțin că o asemenea măsură ar încălca principiul neretroactivității legii, prevăzut de Constituție. Prevederea a fost asociată în dezbaterea publică și cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.
Senatorii contestatari afirmă că o lege nouă nu poate introduce sancțiuni suplimentare pentru situații juridice consumate anterior intrării sale în vigoare.
Miza europeană: 771 de milioane de euro
Decizia CCR are și o miză financiară importantă pentru România.
Legea integrității este legată de un jalon din PNRR, iar forma legislativă trebuie finalizată și promulgată până la 31 august.
În spațiul politic au apărut avertismente că întârzierea sau modificarea legii ar putea afecta accesarea unor fonduri europene. Social-democrații acuză USR și PNL că prin sesizarea CCR blochează accesul la 771 de milioane de euro, în timp ce contestatarii susțin că România nu poate îndeplini un jalon european printr-o lege pe care o consideră neconstituțională.
Decizia vine pe fondul unei controverse la CCR
Ședința de luni are loc într-un climat tensionat, după informațiile privind întâlnirea dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, întâlnire care nu fusese anunțată oficial.
Președinta Curții a respins „ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia cauzele aflate pe rolul CCR ar fi fost discutate în afara cadrului legal.
Totuși, Înalta Curte de Casație și Justiție, CSM și reprezentanții instanțelor din țară au cerut clarificări, invocând necesitatea respectării independenței, imparțialității și transparenței.
ÎCCJ a apreciat că situația are o „gravitate instituțională aparte”, în condițiile în care CCR urmează să soluționeze și un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Ilie Bolojan.
CCR, în fața unei decizii cu implicații politice și financiare majore
Judecătorii constituționali trebuie astfel să se pronunțe asupra unor prevederi care au generat o dispută politică puternică, dar care au și consecințe directe asupra legislației privind integritatea demnitarilor și asupra jalonului din PNRR.
Decizia CCR este așteptată luni, iar eventualele modificări ale legii trebuie realizate într-un interval foarte scurt, înainte de termenul-limită de 31 august.
