Creștinii ortodocși prăznuiesc în fiecare an, pe 14 septembrie, Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători dedicate cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Ziua are o semnificație religioasă deosebită și este asociată, în tradiția populară românească, cu trecerea de la vară la toamnă.
Sărbătoarea amintește de două momente importante din istoria Sfintei Cruci: descoperirea lemnului pe care a fost răstignit Mântuitorul și readucerea acestuia la Ierusalim, după ce fusese luat de perși.
Ultima oră
Tricolorii au făcut spectacol pe apă! România, 17 medalii la Campionatele Balcanice de canotaj
Alegeri prezidenţiale în Franţa, 2027. Marine Le Pen conduce detașat în sondaje
Ministrul Educației, după rezultatele PISA: „Rezultatele României sunt slabe”. Ce spune despre reforme, profesori, elevi și efectele pandemiei
Nicușor Dan, întâlnire cu Friedrich Merz în Finlanda: România și Germania discută întărirea Flancului Estic și cooperarea în industria de apărare
Cum a fost descoperită Crucea Mântuitorului
Potrivit tradiției creștine, Sfânta Cruce a fost descoperită în urma demersurilor Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. În timpul săpăturilor de pe Golgota au fost găsite trei cruci, iar problema era identificarea celei pe care fusese răstignit Hristos.
Patriarhul Macarie al Ierusalimului a încercat să stabilească adevărul printr-o minune. Cele trei cruci au fost apropiate, pe rând, de trupul unei femei decedate. La atingerea celei de-a treia cruci, femeia a revenit la viață. Aceasta a fost considerată dovada că era Crucea Mântuitorului.
Ulterior, Crucea a fost ridicată într-un loc vizibil, astfel încât mulțimea adunată la Ierusalim să o poată vedea și cinsti. Evenimentul este legat de data de 14 septembrie 335.
Un alt moment important comemorat în această zi este revenirea Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius. Crucea fusese luată de perși și a fost readusă ulterior în cetatea sfântă.
De ce este zi de post
În calendarul ortodox, Înălțarea Sfintei Cruci este o zi de post, în semn de respect pentru patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota. Crucea reprezintă unul dintre simbolurile centrale ale credinței creștine și este cinstită în această zi prin rugăciune și participarea la slujbele religioase.
La sărbătoare va participa și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, care va lua parte la Sfânta Liturghie oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
14 septembrie, în calendarul tradițiilor românești
În cultura populară, data de 14 septembrie marchează simbolic începutul toamnei. Ziua este cunoscută și sub denumiri precum Cârstovul Viilor sau Ziua Șarpelui, fiecare având propriile semnificații.
Denumirea de Cârstovul Viilor este întâlnită mai ales în regiunile viticole și este legată de începerea culesului strugurilor. Pentru comunitățile rurale, această perioadă marca debutul unei etape importante a muncilor agricole de toamnă.
Numele de Ziua Șarpelui este asociat cu o veche credință potrivit căreia, după această dată, șerpii și celelalte reptile se retrag în locuri ferite pentru perioada rece.
În unele zone se păstra și legenda potrivit căreia șerpii se adunau înainte de retragere și formau o așa-numită „piatră nestemată”, despre care se credea că ar avea puteri vindecătoare. Este vorba despre o credință populară, fără fundament științific.
Plantele de leac și busuiocul sfințit
O altă tradiție legată de această zi este culegerea ultimelor plante considerate folositoare în medicina populară. Acestea, alături de flori și busuioc, erau duse la biserică pentru a fi sfințite.
După slujbă, plantele erau păstrate în gospodării, în apropierea icoanelor sau în alte locuri considerate potrivite, oamenii atribuindu-le roluri protectoare și vindecătoare.
Busuiocului sfințit i se acordau, de asemenea, numeroase întrebuințări în tradiția populară. În unele comunități era pus în apa păsărilor, în apa folosită de fete pentru spălatul părului sau la streșinile caselor, cu rol simbolic de protecție.
În Bucovina sunt consemnate și obiceiuri prin care busuiocul sfințit era folosit în ritualuri legate de protejarea gospodăriei și fertilitatea pământului. Unul dintre acestea presupunea așezarea unor cruci confecționate din busuioc în pomii care nu rodeau, în speranța unei recolte mai bogate în anul următor.
Astfel, Înălțarea Sfintei Cruci reunește dimensiunea religioasă a uneia dintre cele mai importante sărbători creștine cu un bogat patrimoniu de credințe și obiceiuri populare, păstrate în diferite regiuni ale României.
