Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj cu prilejul canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, o figură spirituală din Serbia cu rădăcini românești, originară din Valea Timocului. Evenimentul a avut loc în cadrul unor ceremonii speciale, iar mesajul prezidențial a fost prezentat de Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui pentru relația cu românii de pretutindeni.
Sfânta Magdalena, a cărei viață a fost dedicată aproapelui, rămâne un simbol al devotamentului și statorniciei.
Ultima oră
Diana Buzoianu, dezvăluiri noi despre neregulile de la ANM. Achiziții directe pentru echipamente și mobilier
Oficial de la IPJ Constanța, despre accidentul rutier produs, azi, pe DN 22. Ce au constatat polițiștii
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 11 octombrie – Anunțuri de angajare, pește ieftin și reclame la lămpi cu petrol
Liga 3: Șoimii Cernavodă, înfrângere dură la Băneasa! Ratările costă scump
Pentru românii din Valea Timocului, acest eveniment depășește o simplă solemnitate religioasă. El vorbește despre coeziune, credință și solidaritate, consolidând legătura indisolubilă dintre generații și importanța valorilor naționale.
Președintele a reiterat angajamentul său și al Administrației Prezidențiale de a consolida legăturile cu românii de pretutindeni. Prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, credinței, culturii și tradițiilor românești reprezintă o responsabilitate fundamentală și o prioritate a statului român.
Un mesaj de felicitare a venit și din partea Patriarhului Daniel. El a evidențiat că moaștele Sfintei Magdalena sunt cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi.
Patriarhul a adăugat că Sfânta Magdalena reprezintă un dar binecuvântat pentru cele două popoare vecine, consolidând comuniunea fraternă liturgică și socială.
Sfânta Magdalena de la Mălainița s-a născut în 1895 în satul Șciubic din Valea Timocului, având un tată sârb și o mamă româncă. După ce soțul i-a murit pe front, ea a devenit o figură spirituală importantă în comunitate, luptând împotriva vrăjitoriei și îndemnând oamenii la credință. A decedat în 1962, iar canonizarea sa a avut loc ulterior, fiind un moment cheie pentru comunitățile balcanice.
Recent, poziția fermă a Guvernului României, prin vocea ministrului de externe, privind recunoașterea minorității românești de pe Valea Timocului de către Serbia (ca o condiție pentru statutul de candidat la UE) a adus în prim plan chestiunea vlahilor din Balcani.
Acești vlahi balcanici, înrudiți cu românii nord-dunăreni, sunt urmașii romanității orientale. În ciuda unor încercări de asimilare de-a lungul istoriei, mai ales în timpul regimurilor sârbești și bulgare, ei și-au păstrat identitatea. Lingviștii au demonstrat că limba vorbită de vlahii timoceni este un dialect al limbii române, având o origine comună.
România are acum o șansă istorică, datorită statutului de membru UE, de a condiționa procesul de aderare al Serbiei de recunoașterea minorității românești. Este esențial ca statul român să nu rateze acest moment crucial.
Interesul național cere ca politicienii români, indiferent de culoarea politică, să acționeze unitar pentru acest scop. Vlahii timoceni sunt ROMÂNI, iar recunoașterea lor oficială este o prioritate care merită orice efort diplomatic.
