Am intrat și în 2024, un an în care vom developa în continuare, tot felul de traume sociale și evenimente politice, cu o atenție specială la detalii. Mai ales că guvernul ne oferă fără încetare, tot felul de efecte speciale sub formă de măsuri economice, într-un stil pur cinematografic, exagerând însă prin imaginea glossy a măsurilor, pentru că-i place să fie foarte pretențios din punct de vedere artistic. De exemplu, guvernul în loc să taie în 2023 cheltuielile bugetare, a crescut numărul de bugetari cu 11.500.
Ultima oră
Anchetă după întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan
Aparatul de zbor căutat de MApN ar fi fost găsit în Vrancea. Alertă cu o dronă prăbușită într-un nuc: localnicii au fost evacuați pe o rază de 300 de metri
Femeie bătută în cort, la Vama Veche. Polițiști acuzați că nu au intervenit pentru că li se termina tura – IPJ a deschis o anchetă
Iranul avertizează din nou Bulgaria să nu permită folosirea teritoriului său pentru atacuri
Suntem convinși că acest scenariu, este unul foarte complex și conține straturi de intrigă și destule mistere care vor fi dezlegate probabil în ultimul episod, adică după cele patru runde de alegeri. Până atunci nu prea vorbim despre asta și nici nu ne prea implicăm în nimic altceva, decât în deficitul de cont curent și atragerea de bani la buget, care a devenit o obsesie națională, deși pare un film cu spioni, dar cu dialoguri de desene animate. 2024 aduce mai multe poveri fiscale pentru mediul de afaceri şi scumpiri în lanţ pentru populaţie, totul ca efect al noilor măsuri fiscal-bugetare şi al bazelor pe care a fost construit proiectul bugetului de stat pentru acest an. Toţi aceşti bani care vor trebui plătiţi în plus de români, vor fi folosiţi pentru a susţine un aparat bugetar supra-dimensionat, care creşte de la an la an. Premierul nu vorbește despre asta, cum nu vorbește nimeni nici despre lipsa cronică de eficiență a ANAF, care este foarte incisiv doar când vine vorba de micii contribuabili. În rest, nu mai contează că a explodat sarcina fiscală pentru mai toată lumea care are o ocupație în afara sistemului bugetar, în vreme ce birocrația este alimentată în continuare de supușii politici.
Ceea ce înseamnă că epoca modernizării și digitalizării, ar putea ține cât Epoca Bronzului, când oamenii își făureau uneltele încet, cu pauze de milenii între ele. Majoritatea celor angajaţi la stat vin pe filieră politică, de la partidele aflate la guvernare. Este totuși posibil ca în realitate, numărul celor aduşi în sistemul public să fie şi mai mare, deoarece anual se pensionează o parte din bugetari, oameni cu experienţă, aceştia fiind înlocuiţi cu oameni fără calităţi deosebite, personaje care nu au putut să îşi găsească un loc de muncă decât prin intermediul partidelor. Prin urmare, conștientizăm că trăim într-o minciună instituțională neîntreruptă, dar participăm supuși la absurditatea umflării ei continue. Toate astea ne-au condus spre cine suntem azi. Nu mai e vorba doar despre niște cazuri. Ci despre un asalt ale cărui dimensiuni cresc de la un an la altul, indiferent de tabăra de partid dinspre care sosesc cohortele de aspiranți la boieria de stat. Trăim într-o țară în care salariul minim este taxat cu peste 40%, ceea ce corespunde cu condițiile unui Gulag fiscal. Dar tot e bine că în tot acest tumult, există cineva care caută de zor formula de reașezare a societății și declară că la un moment dat, se va lua în discuție diminuarea taxării muncii.
Dar, noi știm că acest lucru nu se va întâmpla prea curând, pentru că cei care trebuie să întrețină financiar instituțiile statului, sunt niște pescari versați, care schimbă zilnic momelile şi aruncă de fiecare dată cu folos undiţa în râul contribuabilului. Și după toate aceste realizări, cum să nu le ceri românilor să iasă la vot și data viitoare? Mai ales că România este o țară cu instituții transparente și puternice, care lucrează permanent în interesul cetățeanului.
