Parlamentul României se reunește marți, de la ora 11:00, în ședință comună pentru a decide soarta Executivului condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură depuse de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor.
Deși inițiativa a strâns 254 de semnături, pragul critic rămâne cel constituțional: 233 de voturi favorabile.
Ultima oră
MOȚIUNEA DE CENZURĂ. Bolojan atacă dur PSD-ul: „Am deranjat baronii locali”, Simion: Ne asumăm viitorul acestei ţări
În ciuda numărului aparent confortabil de semnatari, mobilizarea efectivă ridică semne de întrebare. Mai mulți parlamentari și-au reconsiderat poziția și au anunțat că nu vor susține moțiunea la vot, ceea ce reduce șansele opoziției de a coagula o majoritate funcțională.
În acest context, tabăra guvernamentală, susținută de Partidul Național Liberal, a intensificat negocierile individuale cu parlamentari indeciși. Discuțiile au fost coordonate inclusiv de Dan Motreanu, în încercarea de a limita pierderile sau de a genera absențe strategice la vot.
Tensiunea politică are deja efecte vizibile în economie. Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,1998 lei pentru un euro, în creștere semnificativă față de zilele precedente. Evoluția reflectă îngrijorările piețelor privind stabilitatea guvernamentală și poate genera consecințe în lanț, de la creșterea ratelor la credite până la scumpirea importurilor.
Scenariile după vot
Dacă moțiunea va întruni numărul necesar de voturi, Guvernul va fi demis automat, urmând să funcționeze într-un regim interimar, limitat la administrarea treburilor curente. În acest caz, președintele Nicușor Dan va declanșa consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de prim-ministru.
În eventualitatea respingerii moțiunii, Executivul rămâne în funcție, însă va trebui să gestioneze o situație politică fragilă, inclusiv necesitatea reconfigurării echipei guvernamentale și obținerea unui sprijin parlamentar mai stabil.
Documentul depus de inițiatori conține acuzații privind direcția economică a guvernării, inclusiv presupuse planuri de valorificare a unor companii strategice precum CEC Bank și Hidroelectrica. De asemenea, sunt contestate măsurile fiscale și sociale, considerate de opoziție ca fiind împovărătoare pentru populație.
Un punct controversat îl reprezintă și discursul public al premierului, criticat pentru formulări considerate nepotrivite în raport cu standardele funcției.
Moțiunile care au schimbat guverne
România a mai traversat momente similare în ultimele decenii. Printre guvernele demise prin moțiune de cenzură se numără cele conduse de Emil Boc (2009), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Sorin Grindeanu (2017), Viorica Dăncilă (2019), Ludovic Orban (2020) și Florin Cîțu (2021), ultimul stabilind și un record de voturi pentru demitere.
