Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, în scădere cu 28,36 miliarde de lei față de perioada similară din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, reducerea nominală este de 37%, iar deficitul raportat la PIB s-a diminuat de la 3,99% la 2,34%.
Datele publicate de minister arată că ajustarea deficitului a venit într-un context în care veniturile statului au avut un ritm de creștere semnificativ mai mare decât cheltuielile. Încasările au crescut cu 11,2%, până la 412,31 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei.
Ultima oră
11 incidente cu drone, într-o singură săptămână, în România. MApN confirmă o pătrundere în spațiul aerian național
Bolojan, despre PNRR și spitalele României: „De la 19 am ajuns să finalizăm practic opt”
PSD a votat la Sinaia că își asumă guvernarea. Partidul anunță ce condiții pune pentru viitorul Guvern
Constanța se mobilizează din nou. 1000 de ghiozdane pentru 1000 de copii
Încasările din TVA au crescut cu peste 26%
Veniturile fiscale au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4% față de primele șapte luni ale anului trecut.
Cea mai importantă evoluție în această categorie este cea a TVA. Încasările nete au însumat 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din 2025. În același timp, statul a restituit mediului privat 20,48 miliarde de lei sub formă de TVA.
Veniturile din accize au fost de 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei.
Și fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate au avut o evoluție pozitivă. Împreună cu donațiile, acestea au însumat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025.
Statul a cheltuit mai puțin pentru personal, dar mai mult pentru dobânzi
Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,1%, până la 95,67 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor pune evoluția pe seama reducerii unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială.
În schimb, costul datoriei publice continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de primele șapte luni din 2025.
Cheltuielile pentru asistență socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în ușoară scădere față de anul trecut.
Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei
În pofida reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să avanseze. În perioada ianuarie-iulie 2026, acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Creșterea este de aproximativ 24%. Potrivit Ministerului Finanțelor, peste 71% din volumul investițiilor a fost susținut prin proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.
Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu peste 60%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în primele șapte luni ale anului trecut.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că evoluția trebuie urmărită și în lunile următoare, când baza de comparație se va schimba ca urmare a anualizării efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025.
Pentru perioada următoare, Ministerul Finanțelor indică drept priorități menținerea controlului asupra cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, atragerea fondurilor europene și păstrarea investițiilor pe o traiectorie ridicată.
Datele la șapte luni indică, astfel, o reducere substanțială a deficitului, în paralel cu creșterea investițiilor, dar și cu menținerea unei presiuni importante generate de costurile cu dobânzile.
