Scăderea record a nivelului Dunării le oferă arheologilor bulgari o oportunitate rară de a cerceta vestigiile unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale Imperiului Roman.
Porțiuni din fundațiile vechiului Pod al lui Constantin au devenit vizibile în apropierea satului Ghighen, din nordul Bulgariei, după ce nivelul fluviului a coborât la valori neobișnuit de scăzute.
Ultima oră
David Popovici a plecat la Europenele de nataţie: Simt adrenalina competiţiei de o săptămână. Abia aştept să concurez
Avarie RAJA în zona Hotelului Malibu din Constanța. Mai multe străzi sunt afectate
Bulevardul Tomis se închide din nou pentru mașini. Constănțenii sunt invitați la plimbare în centrul orașului
Trasee modificate sâmbătă pentru mai multe autobuze din Constanța. Ce trebuie să știe călătorii
Specialiștii de la Muzeul Istoric Regional din Plevna au profitat de situație pentru a documenta structurile care, în mod normal, se află sub apă.
Podul a fost comandat de împăratul Constantin I și inaugurat în anul 328 d.Hr. Construcția lega orașul roman Ulpia Oescus, aflat pe teritoriul actual al Bulgariei, de Sucidava, în zona actuală a României.
Cu o lungime de peste doi kilometri, construcția este considerată una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Antichității și una dintre cele mai lungi construcții de acest tip realizate în perioada romană.
Durata de existență a podului a fost însă relativ scurtă. Potrivit cercetătorilor, acesta ar fi fost distrus în mare parte în jurul anului 367 d.Hr.
Echipa Muzeului Istoric Regional din Plevna a realizat fotografii aeriene și a cartografiat vestigiile care au devenit vizibile odată cu retragerea apei.
Dronele au fost folosite pentru fotografierea și documentarea fundațiilor, cercetătorii urmărind inclusiv dispunerea structurilor rămase și starea în care acestea se află.
Pavel Popov, reprezentant al Muzeului Istoric Regional din Plevna, a explicat că astfel de momente sunt deosebit de importante pentru arheologi, deoarece nivelul scăzut al apei permite observarea unor elemente care, în mod obișnuit, sunt ascunse sub Dunăre.
Potrivit specialistului, perioada în care vestigiile sunt expuse oferă cercetătorilor posibilitatea de a le observa, fotografia și analiza direct în mediul în care se află.
Apariția vestigiilor romane este legată de situația hidrologică severă din această perioadă. Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate.
Scăderea nivelului fluviului afectează mai multe regiuni europene și are consecințe asupra navigației, alimentării cu apă și funcționării unor infrastructuri dependente de debitul Dunării.
În România, nivelul extrem de scăzut al fluviului a determinat autoritățile să ia măsuri pentru menținerea condițiilor necesare funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Astfel, în timp ce retragerea apelor oferă arheologilor o perspectivă rară asupra unor vestigii vechi de aproape 1.700 de ani, situația hidrologică reprezintă în același timp o problemă majoră pentru comunitățile și infrastructura din bazinul Dunării.
