Vârsta ar putea influența evoluția cancerului într-un mod mai complex decât se credea până acum, potrivit unor noi cercetări care arată că răspunsul organismului la tumorile maligne se modifică semnificativ de-a lungul vieții.
Oamenii de știință atrag atenția că majoritatea studiilor oncologice preclinice sunt realizate pe animale tinere, deși cancerul apare cel mai frecvent la vârste înaintate. În prezent, mai puțin de 10% dintre experimente includ modele animale vârstnice, ceea ce poate limita relevanța rezultatelor pentru pacienții umani.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
O cercetare prezentată la reuniunea anuală a American Association for Cancer Research (AACR2026) sugerează că evoluția melanomului diferă în funcție de vârstă. Studiul, realizat la Fox Chase Cancer Center, a arătat că răspândirea tumorilor nu urmează un tipar liniar: aceasta a fost redusă la șoarecii tineri, a crescut la cei de vârstă mijlocie și a scăzut din nou la animalele foarte vârstnice.
Cercetătorii au identificat drept posibil factor explicativ implicarea unui tip de celule imunitare, limfocitele T gamma delta (γδ), care joacă un rol important în apărarea organismului împotriva cancerului. Nivelurile acestor celule au fost mai ridicate la animalele tinere și la cele foarte în vârstă, unde tumorile au avut o tendință mai redusă de a se activa și de a metastaza.
În schimb, la șoarecii de vârstă mijlocie, numărul acestor celule a fost mai scăzut, iar cancerul a avut o capacitate mai mare de a se răspândi către organe precum plămânii și ficatul. În plus, tumorile au părut să influențeze sistemul imunitar, producând molecule care au slăbit activitatea acestor celule, facilitând astfel progresia bolii.
Rezultatele sugerează că intervențiile asupra răspunsului imun ar putea avea eficiență diferită în funcție de vârsta pacientului. În experimentele pe animale, blocarea semnalelor care inhibă sistemul imunitar a redus răspândirea cancerului, însă efectul a fost observat în special la grupa de vârstă mijlocie.
O altă concluzie importantă a cercetării este că utilizarea limitată a modelelor animale vârstnice în studiile de laborator poate influența dezvoltarea terapiilor. Animalele în vârstă sunt mai dificil de crescut și implică costuri mai mari, ceea ce explică utilizarea lor redusă în cercetare.
În acest context, echipa de la Fox Chase Cancer Center a dezvoltat o infrastructură dedicată studiului animalelor vârstnice, pentru a înțelege mai bine modul în care îmbătrânirea influențează răspunsul la cancer și eficiența tratamentelor.
Cercetătorii analizează în continuare și un fenomen aparent paradoxal: scăderea incidenței cancerului la persoanele foarte vârstnice, după vârsta de 80–85 de ani, în contrast cu creșterea constantă observată până la acest prag.
Studiul a fost prezentat în cadrul reuniunii American Association for Cancer Research, desfășurată la San Diego.
