Breaking
Breaking

CNAS vrea să-i pună la plată și pe românii fără venituri. „Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”

Redacția Dotto

Redacția Dotto

Autor

Actualizat: 18 noiembrie 2026 la 04:05
CNAS vrea să-i pună la plată și pe românii fără venituri. „Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni” – Breaking | DOTTO TV

Persoanele care nu realizează venituri și nu se încadrează în categoriile exceptate de la plata contribuției de sănătate ar putea fi obligate să achite CASS, dacă autoritățile vor introduce noi mecanisme de colectare. Propunerea a fost avansată de Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care atrage atenția asupra numărului mare de persoane neasigurate și asupra necesității menținerii echilibrului financiar al sistemului.

Aproximativ 15% din populația României nu beneficiază de asigurare de sănătate, potrivit datelor prezentate de conducerea CNAS. Este vorba despre aproape 2,9 milioane de persoane, dintre care 99% au vârste sub 60 de ani.

Ultima oră

În cadrul Profit.ro Health.forum, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS și responsabilă de conducerea instituției din 23 octombrie, a susținut că baza celor care contribuie la finanțarea sistemului trebuie extinsă.

Oficialul consideră că plata contribuției ar trebui să devină obligatorie inclusiv pentru persoanele fără venituri care nu beneficiază de scutiri legale. În prezent, acestea au posibilitatea de a se asigura voluntar, prin depunerea declarației unice.

Descarcă aplicația KMT Home

„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuţiei pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înţeleg cum trăiesc aceşti oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.

Pentru anul 2026, contribuția voluntară la asigurările de sănătate este de 2.430 de lei, conform regulilor fiscale prezentate de ANAF.

Deși CNAS a realizat estimări privind veniturile suplimentare care ar putea fi colectate, reprezentanta instituției nu a comunicat valoarea acestora. De asemenea, nu a explicat cum ar urma să funcționeze sistemul obligatoriu de plată în cazul persoanelor care nu dispun de resurse financiare.

Românii stabiliți în străinătate, în atenția CNAS

Conducerea instituției a ridicat și problema cetățenilor români care locuiesc peste hotare, dar figurează în continuare în evidențele medicilor de familie din România.

Potrivit Larisei Mezinu-Bălan, o parte dintre cele 2,9 milioane de persoane înregistrate ca neasigurate ar putea avea domiciliul efectiv în străinătate și ar putea reveni periodic în țară.

Oficialul a invocat posibilitatea ca acești cetățeni să utilizeze, în timpul vacanțelor de vară, serviciile medicale incluse în pachetul minimal, fără să contribuie la sistemul public de asigurări de sănătate.

Totuși, accesul persoanelor neasigurate la anumite servicii medicale este garantat prin lege. Pachetul minimal include, printre altele, intervenții în situații de urgență, servicii de prevenție și monitorizarea sarcinii.

CNAS nu a prezentat date care să arate câți români din diaspora folosesc aceste servicii în timpul vizitelor în țară și nici costurile generate de aceștia. Prin urmare, numărul total al persoanelor neasigurate nu reflectă neapărat numărul celor care locuiesc permanent în România.

Ce se întâmplă cu plata CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei

O altă preocupare a conducerii CNAS este legată de contribuțiile reținute din pensii.

Începând din august 2025, pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 3.000 de lei datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru suma care depășește acest prag.

Măsura este temporară, fiind prevăzută să se aplice până la 31 decembrie 2027. În lipsa unor modificări legislative, pensiile vor fi din nou exceptate de la plata CASS începând cu anul 2028.

Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că expirarea acestei măsuri trebuie luată în calcul în planificarea finanțării sistemului medical.

„Atenţie, expiră la 31 decembrie 2027. Atenţie, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare şi să menţinem acest echilibru al fondului”, a afirmat reprezentanta CNAS.

Aceasta nu a solicitat în mod explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a insistat asupra necesității de a păstra stabilitatea financiară a fondului de sănătate.

Potrivit conducerii CNAS, sistemul este în prezent echilibrat financiar, iar în 2026 nu mai are nevoie de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.

Instituția a reușit și reducerea perioadei de plată a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, față de termenele care ajungeau anterior la aproximativ 90-94 de zile în cazul farmaciilor.

Controale după sesizări privind servicii medicale decontate, dar neefectuate

În paralel cu discuțiile privind creșterea numărului de contribuabili, CNAS verifică și modul în care sunt utilizate fondurile colectate.

Instituția a primit sesizări de la pacienți care, după consultarea informațiilor disponibile în platforma „E-Sănătatea mea”, au descoperit în propriile evidențe servicii medicale despre care susțin că nu le-au primit.

Aceste reclamații au dus la inițierea unor controale în spitale, ambulatorii și unități care oferă investigații paraclinice.

Verificările urmăresc să stabilească dacă au existat decontări pentru consultații sau proceduri care nu au fost efectuate în realitate.

Conducerea CNAS nu a precizat câte situații au fost identificate până în prezent și nici valoarea eventualelor prejudicii. În acest stadiu, este vorba despre suspiciuni care necesită verificări.

Cheltuielile pentru sănătate ar putea continua să crească

Larisa Mezinu-Bălan consideră că sistemul sanitar va avea nevoie de finanțări tot mai mari în anii următori, în condițiile în care costurile serviciilor medicale sunt în creștere.

CNAS intenționează ca, pe parcursul anului 2027, să realizeze o evaluare a costurilor reale ale serviciilor medicale, folosind inclusiv infrastructura digitală dezvoltată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

O altă direcție urmărită este adaptarea contractării serviciilor medicale la nevoile fiecărei regiuni. Scopul este evitarea finanțării unor capacități excedentare, în timp ce anumite județe se confruntă în continuare cu lipsa medicilor de familie și cu accesul limitat la servicii de specialitate.

Pentru ambulatoriul de specialitate este analizată și creșterea valorii punctului de la 6,5 lei la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura se află însă în faza de proiect și depinde de susținerea Ministerului Finanțelor.

În plus, majorarea TVA la medicamente de la 9% la 11%, aplicată în vara anului 2025, pune presiune suplimentară asupra bugetului asigurărilor de sănătate. Pentru tratamentele compensate integral, această creștere este suportată de fondul public.

În acest context, conducerea CNAS susține că extinderea numărului de contribuabili și o mai bună planificare a cheltuielilor sunt necesare pentru finanțarea serviciilor medicale în anii următori.

Ghid colectare separată Polaris
DT

DOTTO TV

Ajungeți la audiența din Constanța și Dobrogea

Distribuie articolul

Articole înrudite