Vă rezentăm astăzi Tezaurul de Sculpturi de la Tomis, descoperit în 1962, aducând în prim-plan o piesă emblematică: statueta zeiței Cybele.
Realizată dintr-o marmură albă, fină, statueta o înfățișează pe divinitate așezată pe tron, purtând calathos-ul specific și cu părul aranjat în bucle delicate.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Cybele, o divinitate orientală originară din Frigia, a fost asimilată de greci ca „Marea Mamă” sau „Mama Zeilor”, iar ulterior a fost adoptată de romani sub numele de Magna Mater Deorum.
Ea era venerată ca zeiță a pământului și a naturii, protectoare a vegetației și simbol al fertilității, adesea imaginată trăind în inima pădurilor sau pe crestele munților.
Pe monumentele sale, Cybele apare frecvent pe tron, purtând calathos-ul, un coș cu fructe, simbol al abundenței. Alte atribute includ tympanul, sceptrul sau cornul abundenței, și un mănunchi de spice sau maci.
Deși statueta de la Tomis nu include leii, simboluri clasice ale zeiței, alte reprezentări descoperite în Dobrogea le înfățișează. Piesa actuală este datată în secolul al III-lea d.Hr.
Prezentarea zeiței Cybele astăzi nu este întâmplătoare. Conform tradiției, pe 4 aprilie 204 î.Hr., statuia zeiței a fost adusă de la Pessinunt la Roma, eveniment ce a marcat sfârșitul unei perioade de calamități în timpul celui de-al doilea război punic.
Considerată salvatoarea Romei, Cybele a devenit apoi adorată în întregul Imperiu, inclusiv în provincia Scythia Minor (Dobrogea).
În cinstea ei, se celebra festivalul public Megalensia, între 4 și 10 aprilie. Aceste zile erau pline de bucurie, spectacole și banchete, iar templul zeiței, altfel închis, se deschidea publicului.
Megalensia era precedată de sărbători dedicate partenerului ei, Attis, zeu al fertilității și al naturii reînviate, ale cărui zile erau însă întunecate, reflectând povestea sa de moarte și renaștere.
Descoperirile arheologice din Constanța și Dobrogea, inclusiv numeroase statuete și inscripții, confirmă popularitatea cultului Cybelei în ținutul istro-pontic.
Aceste reprezentări, astăzi parte a patrimoniului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), sunt dovezi clare ale existenței unui templu dedicat divinității la Tomis, un templu ce așteaptă încă să fie descoperit.
