Creștinii ortodocși și catolici îi sărbătoresc, pe 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, două dintre cele mai importante figuri ale creștinismului. Ziua are o puternică încărcătură religioasă și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, păstrate în multe zone ale țării.
Sfinții Petru și Pavel sunt considerați ocrotitorii spirituali ai sistemului penitenciar din România și ai persoanelor private de libertate. Potrivit tradiției creștine, ambii au cunoscut greșeala și pocăința înainte de a deveni mari propovăduitori ai credinței. Apostolul Petru s-a lepădat de Iisus Hristos înainte de răstignire, în timp ce Apostolul Pavel, cunoscut inițial sub numele de Saul, a persecutat comunitățile creștine înainte de convertirea sa.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Sfântul Apostol Petru, fratele Sfântului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei și purta numele Simon. După întâlnirea cu Hristos, a primit numele Chifa, care înseamnă „piatră”, simbol al rolului pe care urma să îl aibă în întemeierea Bisericii. După Înălțarea Domnului și Pogorârea Sfântului Duh, Petru a devenit unul dintre cei mai importanți vestitori ai Evangheliei, propovăduind în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică și până la Roma, unde, potrivit tradiției, a fost răstignit cu capul în jos, în anul 67.
Sfântul Apostol Pavel provenea din Tarsul Ciliciei și a fost educat de renumitul învățat Gamaliel. Inițial un adversar al creștinilor, viața sa s-a schimbat radical pe drumul către Damasc, când, potrivit relatării biblice, i s-a arătat Hristos. După convertire, Pavel a devenit unul dintre cei mai mari misionari ai creștinismului, întreprinzând trei călătorii misionare și redactând 14 epistole incluse în Noul Testament. A fost executat prin decapitare, tot în anul 67, în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Nero.
În tradiția populară românească, Sânpetru ocupă un loc aparte. Credințele transmise din generație în generație spun că Sfântul Petru păzește porțile Raiului, deține cheile acestuia și este stăpânul lupilor, care nu atacă fără voia sa. Tot lui îi este atribuită puterea de a domoli grindina și de a mijloci rugăciunile oamenilor înaintea lui Dumnezeu.
Sărbătoarea este legată și de numeroase obiceiuri. În multe regiuni ale țării se dau pomeni pentru sufletele celor adormiți, iar femeile oferă mâncare gătită și vase cu apă persoanelor nevoiașe, în credința că astfel cei plecați dintre cei vii vor avea parte de hrană și apă în lumea de dincolo.
Totodată, tradiția recomandă ca în această zi să nu se desfășoare activități gospodărești sau agricole. Nu se spală haine, nu se aruncă gunoiul și nu se lucrează la câmp, credincioșii fiind îndemnați să participe la slujbele religioase.
În credința populară, ziua Sfinților Petru și Pavel marchează și mijlocul verii agrare, fiind asociată cu începutul secerișului. Tot acum, potrivit tradiției, apar licuricii, considerați scântei ale biciului Sfântului Petru și călăuze pentru cei rătăciți prin păduri sau munți.
De această sărbătoare este legat și renumitul Târg de Fete de pe Muntele Găina, unul dintre cele mai vechi evenimente tradiționale din Munții Apuseni. Manifestarea, cunoscută și sub denumirea de Târgul Găinii, îmbină obiceiurile populare, folclorul și tradițiile specifice zonei și continuă să atragă, an de an, mii de participanți.
