Fostul președinte Traian Băsescu consideră că eșecul adoptării noii Legi a salarizării reprezintă nu doar un eșec al partidelor politice, ci și al Administrației Prezidențiale, care a încercat să medieze negocierile dintre formațiunile politice.
Băsescu susține că pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR nu este cel mai grav efect al ratării jalonului, ci faptul că România nu a reușit să reformeze un domeniu esențial pentru gestionarea banilor publici.
Ultima oră
Bilanț devastator în Nepal și Tibet: cel puțin 165 de morți și peste 1.300 de dispăruți
Percheziții la vânzătorii de gogoşi şi porumb fiert pe plajă. Poliţiştii au descoperit peste 13.000 de euro şi 29.000 de lei
Accident pe DN22, în zona Sibioara: două autoturisme s-au răsturnat. Intervine elicopterul SMURD
Atelier pentru copii „Mozaic. Re-imaginat” în bolțile Edificiului Roman cu Mozaic
„Dramatic nu este că am pierdut 770 de milioane, dramatic este că ne-am dovedit neputința administrativă”, a declarat Traian Băsescu, miercuri seară, la B1 TV.
Fostul șef al statului afirmă că Administrația Prezidențială nu ar fi avut responsabilitatea directă pentru proiect atât timp cât nu se implicase în negocieri. Situația s-ar fi schimbat însă în momentul în care instituția și-a asumat rolul de mediator între partide.
„Eșecul este și al Administrației Prezidențiale”, a spus Băsescu.
În opinia sa, problema depășește însă disputa politică privind cei 770 de milioane de euro pierduți. Băsescu consideră că România a demonstrat că nu are capacitatea administrativă de a construi un sistem coerent de salarizare în sectorul public, adaptat posibilităților economice ale țării.
„În câțiva ani noi n-am avut capacitatea să facem o lege a salarizării care să corespundă realităților noastre economice”, a afirmat fostul președinte.
Traian Băsescu a criticat și modul în care proiectul a fost gestionat în anii anteriori. El susține că legea ar fi fost ținută „în sertar”, pentru ca ulterior să fie scoasă într-un moment în care timpul pentru adoptarea ei era foarte scurt.
Fostul președinte a făcut referire și la ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, despre care spune că a ajuns să fie nevoit să rezolve într-un timp limitat probleme care nu au fost soluționate în anii precedenți.
„Într-o lună Pîslaru trebuia să rezolve tot ce n-au rezolvat miniștrii Muncii din 2023 până acum”, a susținut Băsescu.
Fostul președinte a avut cuvinte dure și la adresa modului în care s-au purtat dezbaterile privind noua legislație.
Băsescu susține că o parte a clasei politice s-a solidarizat cu revendicările sindicale, în condițiile în care proiectul urmărea inclusiv limitarea și reorganizarea unor sporuri acordate angajaților din sectorul public.
El a descris situația drept un „furt în tandem”, în care politicienii și o parte dintre salariați ar fi avut interese comune în menținerea actualului sistem.
În opinia sa, problema nu este doar nivelul salariilor, ci și modul în care sunt acordate veniturile suplimentare.
Băsescu propune două legi: una pentru salarii și una pentru sporuri
Traian Băsescu consideră că reforma ar trebui împărțită în două acte normative distincte: unul dedicat salarizării și altul care să reglementeze sporurile.
Fostul președinte susține că anumite sporuri ar trebui acordate în funcție de condițiile concrete de muncă și nu exclusiv în sectorul bugetar.
„Avem de făcut două legi, nu una. Una, legea salarizării și alta, legea sporurilor”, a explicat Băsescu.
El consideră că, atunci când un anumit tip de activitate presupune condiții speciale sau riscuri, criteriile pentru acordarea unui spor ar trebui să fie aplicabile atât angajaților de la stat, cât și celor din mediul privat.
Declarațiile lui Traian Băsescu vin după ce România nu a reușit să adopte noua Lege a salarizării în termenul necesar pentru îndeplinirea jalonului din PNRR, situație care a dus la pierderea unei finanțări de 770 de milioane de euro.
