Președintele Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, anunță că va redacta o opinie separată în cazul „amendamentului Fritz”, după ce majoritatea judecătorilor CCR a stabilit că prevederea care ar putea avea efect asupra mandatului de primar al lui Dominic Fritz este constituțională.
Tănăsescu a explicat că nu poate susține argumentele care au stat la baza deciziei majoritare și că își va prezenta în propria opinie motivele pentru care consideră neconstituțională prevederea analizată de Curte.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
„Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a declarat Simina Tănăsescu, într-un interviu pentru „Cotidianul”.
Decizia CCR, adoptată cu majoritate de voturi
Președinta CCR a precizat că hotărârea Curții urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și că, pe lângă decizia adoptată de majoritate, vor exista și opinii separate.
„Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională”, a explicat Tănăsescu.
Potrivit acesteia, nu este clar încă numărul exact al opiniilor separate care vor însoți decizia.
Ce spune Tănăsescu despre o eventuală sesizare la CEDO
Dominic Fritz a anunțat că intenționează să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului, susținând că aplicarea legii în cazul său ar avea caracter retroactiv și ar încălca articolul 15 din Constituție.
Întrebată despre posibilele efecte ale unei eventuale hotărâri CEDO, Simina Tănăsescu a precizat că aceasta ar putea obliga statul român să adopte anumite măsuri, în funcție de concluziile Curții europene.
„O hotărâre CEDO, în funcţie de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii”, a afirmat președinta CCR.
Tănăsescu a subliniat însă că o eventuală decizie a CEDO nu ar produce un efect direct și imediat asupra hotărârilor Curții Constituționale.
„Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curţii. Aceste decizii ale Curţii sunt definitive şi sunt publicate în Monitorul Oficial”, a explicat ea.
În același timp, efectele unei eventuale hotărâri CEDO ar depinde de concluzia la care ar ajunge instanța europeană. Dacă aceasta ar considera că au fost încălcate drepturile invocate, ar urma să fie analizate măsurile de redresare. În situația opusă, nu ar fi impuse măsuri României, potrivit explicațiilor oferite de Tănăsescu.
Ce a decis CCR în cazul amendamentului cu efect asupra mandatului lui Fritz
CCR a stabilit că prevederile tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a regimului sancționator în materia conflictelor de interese și incompatibilităților nu contravin articolului 15 alineatul (2) din Constituție.
Decizia poate avea efect asupra mandatului lui Dominic Fritz, în contextul unei hotărâri definitive privind un conflict de interese.
Judecătorii constituționali au stabilit, cu majoritate de voturi, că reglementarea sancțiunilor pentru conflictul de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului și că aplicarea în timp a acestora, prin normele tranzitorii adoptate, respectă prevederile constituționale privind neretroactivitatea legii.
