România se confruntă cu o situație dificilă în sistemul energetic, după oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, în contextul secetei severe și al nivelului foarte scăzut al Dunării.
Ultima oră
Criză de specialiști! Pensionari chemați de acasă pentru a reporni un grup de la Rovinari
Isărescu, mesaj pentru politicieni: „Vorbele sunt mai tari decât faptele. În interior se pot părui, dar în public trebuie închise toate discuţiile”
Al treilea mesaj RO-Alert din ultimele ore pentru judeţul Tulcea. ”Adăpostiţi-vă în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă”
Alertă în Constanța: focare de variolă la oi și capre. ANSVSA acuză nereguli grave și anunță sancțiuni dure
Centrala de la Cernavodă se oprește astăzi. România pierde 680 MW și va apela la importuri de energie
Ministerul Energiei spune că, în prezent, Sistemul Electroenergetic Național este stabil și că alimentarea cu energie este asigurată, însă pentru următoarea perioadă țara va trebui să se bazeze mai mult pe importuri, producția eoliană și capacitățile aflate în rezervă.
Ministerul Energiei a anunțat că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, la ora 10:53. Decizia vine după ce Unitatea 1 fusese oprită la 28 iulie, pe fondul nivelului excepțional de scăzut al Dunării.
Oprirea celor două unități înseamnă indisponibilitatea unei capacități importante de producție. Potrivit Ministerului Energiei, numai oprirea Unității 2 presupune pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, echivalentul a circa 10% din producția națională.
Autoritățile: nu există, în acest moment, risc pentru alimentarea cu energie
În ciuda situației, Ministerul Energiei transmite că sistemul funcționează normal și că necesarul de consum este acoperit printr-un mix format din producție hidro și eoliană, capacități pe cărbune și importuri.
România are în prezent o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, iar pentru intervalul de vârf din această seară necesarul estimat este de până la 2.300 MW.
Ministerul precizează că, în seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Național. Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
În același timp, autoritățile spun că există și rezerve suplimentare care pot fi activate în funcție de evoluția situației.
Printre acestea se află Grupul energetic Rovinari 4, cu 330 MW, precum și cel puțin 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în funcție de limitele tehnice și de resursa de apă.
Sunt luate în calcul și capacități pe gaze naturale, cărbune, hidro, solar și eolian, precum și sistemele de stocare în baterii.
România va conta mult pe vânt în următoarele șapte zile
Una dintre principalele resurse pe care autoritățile se bazează în perioada următoare este producția eoliană.
Prognozele pentru următoarele șapte zile indică o producție eoliană medie de aproximativ 525 MW, cu un maxim estimat la 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.
Diferența foarte mare dintre valorile minime și maxime arată însă și una dintre dificultățile sistemului: producția eoliană depinde de condițiile meteorologice și poate varia semnificativ.
Ministerul Energiei susține că, prin combinarea producției interne disponibile cu importurile, energia hidro și eoliană și capacitățile aflate în rezervă, există în acest moment instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului generat de oprirea celor două unități de la Cernavodă.
România a notificat Comisia Europeană că se află într-o situație de criză
Un element important al situației este că România nu doar monitorizează problema la nivel intern, ci a notificat oficial Comisia Europeană.
Ministerul Energiei precizează că, pe 7 august, România a transmis o alertă timpurie, în baza Regulamentului european 2019/941, invocând seceta hidrologică severă și efectele acesteia asupra producției de energie.
Ulterior, pe 10 august, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză.
A urmat, pe 11 august, o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană – DG ENER, în contextul valului persistent de căldură și al efectelor asupra securității energetice.
În cadrul discuțiilor, România a prezentat situația de la Cernavodă și a avertizat că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și ar putea impune, dacă situația regională se agravează, apelarea la mecanismele europene de sprijin.
Un semnal important: România discută și menținerea capacităților pe cărbune
Unul dintre cele mai sensibile puncte prezentate Comisiei Europene privește cei 710 MW de capacități pe cărbune care ar urma să fie retrase până la 31 august 2026, în cadrul jaloanelor PNRR.
Ministerul Energiei susține că, în condițiile actuale, retragerea acestor capacități „nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național”.
Subiectul urmează să fie notificat oficial Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente.
Este, practic, una dintre problemele strategice ridicate de actuala situație: România trebuie să își respecte angajamentele asumate prin PNRR, dar, în același timp, autoritățile susțin că menținerea unor capacități de producție disponibile poate deveni importantă pentru siguranța sistemului în actualele condiții.
Consumul voluntar a scăzut cu până la 5% în orele de vârf
Autoritățile încearcă să reducă presiunea și prin gestionarea consumului.
Potrivit Ministerului Energiei, măsurile de reducere voluntară a consumului au dus până acum, în intervalele de vârf, la o scădere de aproximativ 200-300 MW, echivalentul a 3-5% din consumul total.
În paralel, autoritățile discută cu marii consumatori industriali posibilitatea mutării unor activități în afara orelor de vârf și chiar devansarea unor lucrări de mentenanță.
România a solicitat, de asemenea, Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind posibilitatea concretă de a primi energie de urgență de la operatorii din statele vecine, inclusiv în ceea ce privește eventualele limite tehnice, contractuale sau de reglementare.
Ce urmează
Pentru moment, mesajul oficial este că nu există un risc imediat pentru alimentarea cu energie electrică a populației. În același timp, autoritățile tratează situația ca pe una care necesită monitorizare permanentă și măsuri suplimentare.
Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național urmăresc în timp real producția, consumul, rezervele și schimburile de energie cu statele vecine.
În următoarea săptămână, echilibrul sistemului va depinde de mai mulți factori: evoluția consumului pe fondul temperaturilor ridicate, producția eoliană și hidro, nivelul importurilor disponibile și capacitatea României de a activa rapid rezervele interne.
Astfel, problema nu este prezentată de autorități ca o întrerupere iminentă a alimentării cu energie, ci ca o perioadă în care marja de siguranță a sistemului trebuie gestionată cu atenție, în condițiile în care două unități importante de la Cernavodă sunt indisponibile, iar seceta și temperaturile extreme afectează producția internă.
