România se află într-unul dintre cele mai dificile momente politice din ultimii ani, iar ziua de vineri este privită drept un test decisiv pentru partidele parlamentare.
După aproape două luni de blocaj instituțional, două încercări eșuate de formare a Executivului și negocieri tensionate între principalele formațiuni politice, președintele Nicușor Dan așteaptă ca liderii partidelor să prezinte o soluție concretă pentru ieșirea din criză.
Ultima oră
UPU Constanța, sufocată de pacienți: aproape 900 de prezentări în 36 de ore. Peste 85% nu au fost urgențe majore – apel al SPCJ Constanța
Incident grav la Constanța! Un obiect pus pe calea ferată putea provoca un accident feroviar grav
Dr. Marius Chițac și dr. Maria Celesta Drăgulescu, prezenți la MedLife Constanța pe 25 iulie
Bulgaria spune „nu” lui Macron. „Nu participăm la o coaliție care insistă să continue acordarea de ajutor financiar și militar Ucrainei”
Singura certitudine care s-a conturat până în prezent este că România va avea un guvern minoritar cu orientare pro-occidentală. În schimb, formula politică prin care acesta ar urma să fie susținut rămâne subiectul unor negocieri intense, în condițiile în care relațiile dintre PSD și USR continuă să fie profund tensionate.
O criză politică fără precedent după căderea Guvernului Bolojan
Actuala criză a început la începutul lunii mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată cu 281 de voturi – cel mai mare număr de voturi înregistrat vreodată pentru demiterea unui executiv în Parlamentul României.
De atunci, președintele Nicușor Dan a încercat de două ori să desemneze un premier capabil să formeze o majoritate parlamentară.
Prima nominalizare, Eugen Tomac, care urma să conducă un executiv tehnocrat, nu a ajuns nici măcar în fața Parlamentului, după ce negocierile au demonstrat că nu există sprijin suficient pentru învestire. În aceste condiții, Tomac și-a depus mandatul.
A doua încercare a fost și mai controversată. Șeful statului l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea fără o consultare prealabilă cu conducerea PNL, decizie care a generat tensiuni majore în interiorul partidului și în întregul spectru politic.
Nominalizarea a determinat organizarea unui Congres Extraordinar al PNL, în cadrul căruia liberalii au reconfirmat atât mandatul lui Ilie Bolojan la conducerea formațiunii, cât și poziția fermă de a nu realiza o alianță guvernamentală cu PSD.
Guvernul Veștea a căzut la vot după negocieri fără rezultat
PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor susține învestirea Guvernului Veștea, în timp ce PSD și-a declarat sprijinul.
În lipsa unei majorități, premierul desemnat a încercat să obțină voturile AUR. Liderul formațiunii, George Simion, a condiționat însă sprijinul partidului de o declarație publică a președintelui Nicușor Dan prin care acesta să afirme că AUR nu este un partid extremist.
Declarația nu a fost făcută, iar Executivul propus de Adrian Veștea a fost respins în Parlament, obținând doar 189 de voturi, cu mult sub pragul necesar de 233.
Joi seară, președintele Nicușor Dan și-a reafirmat poziția, susținând că AUR nu este o formațiune pro-occidentală, semnalând astfel că nu ia în calcul o colaborare politică bazată pe sprijinul acestui partid.
Trei scenarii sunt acum pe masa negocierilor
După consultările oficiale desfășurate la Palatul Cotroceni, liderii partidelor au continuat discuțiile pentru identificarea unei formule guvernamentale.
Potrivit variantelor analizate în prezent, există trei scenarii principale:
- un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, susținut din Parlament de PSD;
- un guvern minoritar PSD, sprijinit de PNL și UDMR;
- o coaliție PSD-PNL-UDMR, care ar beneficia de o majoritate parlamentară fragilă.
În centrul blocajului rămâne însă conflictul politic dintre PSD și USR.
Președintele USR, Dominic Fritz, susține că revenirea PSD la guvernare ar reprezenta „o imensă greșeală”, argumentând că partidul nu poate susține formațiunea care a contribuit la căderea Guvernului Bolojan cu sprijinul AUR. USR propune o formulă de rotație la guvernare: un executiv PNL-USR-UDMR în prezent, urmat de intrarea PSD la guvernare anul viitor.
De cealaltă parte, liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, respinge categoric această variantă și acuză USR de „exhibiționism moral”, afirmând că există partide care „nu au vrut nicio clipă să lase din brațe funcțiile și privilegiile”. Totodată, Grindeanu transmite că PSD poate construi o formulă guvernamentală și fără participarea USR.
În schimb, liderul UDMR, Kelemen Hunor, pledează pentru un compromis între formațiuni, avertizând că prelungirea blocajului politic nu mai este o opțiune.
„Nu putem să închidem țara”, a declarat acesta, insistând asupra necesității formării rapide a unui guvern funcțional.
Nicușor Dan cere o majoritate clară și un guvern până la finalul sesiunii parlamentare
Președintele Nicușor Dan a transmis în repetate rânduri că responsabilitatea ieșirii din impas aparține partidelor parlamentare.
Șeful statului a afirmat că, după două luni de negocieri, este momentul ca formațiunile politice să vină cu o majoritate clară și cu o propunere viabilă de guvern.
Obiectivul este ca noul Executiv să fie învestit înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, programată marți, pentru a evita prelungirea interimatului guvernamental pe durata vacanței parlamentare.
Presiunea economică se suprapune peste criza politică
Blocajul politic nu are doar consecințe instituționale, ci și economice.
România trebuie să îndeplinească până la 31 august mai multe jaloane și reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, condiție necesară pentru accesarea unei finanțări europene estimate la aproximativ 11 miliarde de euro.
În paralel, țara se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar, iar agențiile internaționale de rating urmăresc cu atenție evoluțiile politice, existând riscul unei retrogradări a ratingului de țară dacă instabilitatea se prelungește.
Mai mult, unii specialiști atrag atenția asupra unor potențiale probleme constituționale generate de prelungirea mandatului executivului interimar. Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază că România se află „la începutul unei crize constituționale”, argumentând că termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru funcționarea unui guvern interimar a fost deja depășit.
Aritmetica parlamentară complică orice formulă de guvernare
Orice viitor Executiv are nevoie de minimum 233 de voturi pentru a fi învestit.
Configurația actuală a Parlamentului face însă extrem de dificilă construirea unei majorități stabile:
- PSD – 128 de parlamentari;
- AUR – 90;
- PNL – 76;
- USR – 59;
- UDMR – 31;
- Grupul Minorităților Naționale – 17;
- Uniți pentru România – 14;
- Grupul S.O.S. România – 15;
- Grupul Pace-Întâi România – 11 senatori;
- parlamentari neafiliați – 23.
În acest context, ziua de vineri este considerată decisivă pentru deblocarea situației politice. Liderii partidelor trebuie să decidă dacă sunt dispuși să facă compromisurile necesare pentru formarea unui guvern sau dacă România va continua să fie condusă de un executiv interimar, într-un moment în care presiunile economice, obligațiile asumate față de Uniunea Europeană și riscurile privind stabilitatea financiară devin tot mai mari.
