Parlamentul își reia marți activitatea în sesiunea ordinară de toamnă, însă cea mai importantă problemă care ajunge pe agenda politică nu este un proiect de lege, ci formarea unei majorități capabile să susțină un nou Executiv.
După perioada de vară în care Legislativul a fost convocat în sesiuni extraordinare pentru adoptarea unor proiecte legate de PNRR, senatorii și deputații revin la lucrările obișnuite. În prima zi, cele două Camere urmează să își stabilească noile structuri de conducere ale Birourilor Permanente.
Ultima oră
Ședință extraordinară a Consiliului Local Constanța: CT BUS, pe ordinea de zi a consilierilor
Taluzul Constanței ar putea primi statut de arie naturală protejată
CCINA Constanța a premiat performanța în afaceri! Companiile clasate pe primele trei locuri au asigurat peste 45.000 de locuri de muncă
Cerșetori prinși în parcările mall-urilor din Constanța. Poliția Locală a aplicat 54 de sancțiuni într-o săptămână
În plan politic, însă, negocierile pentru formarea Guvernului domină începutul noii sesiuni.
PSD își asumă varianta unui premier social-democrat
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că este dispus să își asume funcția de prim-ministru. Decizia finală privind desemnarea premierului îi aparține însă președintelui.
Grindeanu a avansat și un termen pentru instalarea noului Executiv, afirmând că și-ar dori ca România să aibă un Guvern până la 15 septembrie.
Social-democratul a recunoscut însă că PSD nu dispune singur de numărul de voturi necesar pentru formarea unei majorități parlamentare. Partidul poate conta, potrivit acestuia, pe cele 127 de mandate pe care le deține.
În ceea ce privește UDMR, Grindeanu a precizat că poziția formațiunii nu s-a modificat și că discuțiile vor depinde inclusiv de persoana care va fi desemnată de președinte pentru funcția de premier.
PNL își menține propunerea pentru funcția de premier
Liberalii nu au modificat, până în prezent, decizia adoptată în structurile de conducere ale partidului. PNL îl susține pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Președintele formațiunii, Ilie Bolojan, a transmis că această poziție rămâne valabilă până la adoptarea unei noi decizii.
Și USR intră în sesiunea de toamnă cu o poziție fermă în ceea ce privește viitorul Guvern. Formațiunea anunță că nu va vota un Executiv condus de PSD sau unul în care PSD ar fi reprezentat prin persoane considerate apropiate partidului.
Ce proiecte vrea USR să treacă prin Parlament
Dincolo de negocierile pentru Guvern, USR și-a stabilit o listă de priorități legislative.
Formațiunea vrea să promoveze reforma administrativ-teritorială, schimbări în zona serviciilor de informații, reforma electorală și modificarea legislației privind Agenția Națională de Integritate.
USR insistă asupra modificării Legii ANI, susținând că actualele prevederi trebuie puse în acord cu legislația europeană, în special în ceea ce privește aplicarea retroactivă a sancțiunilor.
Partidul susține că miza financiară este una importantă și avertizează că România ar putea pierde sute de milioane de euro.
AUR vine cu propuneri fiscale și reforme ale statului
AUR și-a prezentat, la rândul său, agenda pentru noua sesiune parlamentară. Formațiunea pune pe listă măsuri în domeniul fiscal, economic și energetic, dar și proiecte referitoare la administrație, educație și transparență.
Printre propunerile economice se numără majorarea plafonului pentru plățile în numerar ale firmelor la 50.000 de lei și revenirea treptată la nivelurile de taxare anterioare majorărilor din ultimul an.
AUR susține un TVA de 19%, o cotă redusă de 9% și un impozit pe dividende de 8%. Formațiunea propune, de asemenea, creșterea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro.
În plan politic, AUR vrea un Parlament bicameral cu 300 de parlamentari și revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Partidul mai propune limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice, argumentând că astfel ar putea fi reduse rețelele de influență formate în administrație.
Schimbări propuse și în educație
AUR dorește și modificări ale sistemului de admitere la liceu. Formațiunea se opune organizării unor examene paralele de admitere și pledează pentru un mecanism național, cu aceleași reguli pentru toți elevii.
Totodată, partidul cere reducerea normei didactice și revenirea la un număr mai mic de elevi în clase, similar celui existent înaintea modificărilor introduse prin legislația adoptată în august 2025.
Astfel, sesiunea de toamnă începe cu două agende care se suprapun: una legislativă, cu numeroase proiecte anunțate de partide, și una politică, mult mai urgentă, privind formarea unei majorități parlamentare și instalarea unui nou Guvern.
Negocierile din perioada următoare vor arăta dacă partidele vor reuși să ajungă la un compromis și să ofere României o formulă guvernamentală susținută de Parlament.
