Preşedintele Nicuşor Dan reia, luni, consultările cu partidele şi formaţiunile parlamentare, în încercarea de a identifica o soluţie pentru formarea unui nou guvern. Discuţiile de la Palatul Cotroceni încep la ora 14:00, iar şeful statului a anunţat că va comunica luni seară numele celui de-al patrulea premier desemnat de la declanşarea crizei politice.
Până în prezent, Eugen Tomac, Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan au fost desemnaţi pentru formarea unui guvern, însă niciunul nu a reuşit să obţină majoritatea necesară în Parlament.
Ultima oră
Mamaia, 120 de ani de poveste: expoziția aniversară care a călătorit prin hotelurile stațiunii continuă și în extrasezon
Socrul lui Călin Georgescu, chemat la DIICOT pentru un transfer de 118.000 de lei
Agent de poliție de 24 de ani, mort într-un accident rutier. Tânărul era angajat la Poliția Hârșova
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 5 octombrie. Vremuri tulburi – Constanța în anii 1942-1943
Consultările de luni se vor desfăşura după un program stabilit de Administraţia Prezidenţială. PSD este primul partid aşteptat la Cotroceni, la ora 14:00, urmat de AUR, la 14:30, PNL, la 15:00, şi USR, la 15:30.
De la ora 16:00 sunt programate discuţiile cu UDMR, urmate, la 16:30, de reprezentanţii Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale. SOS România este programat la ora 17:00, POT la 17:30, Grupul parlamentar Uniţi pentru România la 18:00, iar Grupul parlamentar PACE – Întâi România la 18:30. Ultimii sunt parlamentarii neafiliaţi, care sunt aşteptaţi la ora 19:00.
Criza politică durează din luna mai
Actuala situaţie politică a început la 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE – Întâi România.
De atunci, România este administrată de un guvern interimar. Termenul constituţional de 45 de zile pentru interimat a fost depăşit, iar actualul Executiv se confruntă cu limitări în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri importante. Printre problemele menţionate se află necesitatea unei rectificări bugetare şi pregătirea bugetului pentru 2027.
Prima nominalizare făcută de Nicuşor Dan a fost Eugen Tomac, care şi-a depus mandatul înainte ca propunerea să ajungă la vot, după ce a constatat că nu poate obţine susţinerea necesară.
A doua desemnare l-a vizat pe liberalul Adrian Veştea. Guvernul propus de acesta a fost supus votului Parlamentului pe 22 iunie şi a fost respins. Au fost înregistrate 189 de voturi „pentru” şi 23 „împotrivă”, din 287 de parlamentari prezenţi. PSD a susţinut Guvernul Veştea.
Ulterior, preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureşan. Guvernul propus de acesta a primit 182 de voturi favorabile, în condiţiile în care pentru învestire erau necesare cel puţin 233.
După votul asupra Guvernului Mureşan, şeful statului a anunţat o nouă rundă de consultări cu formaţiunile parlamentare şi a precizat că va face luni seară următoarea nominalizare pentru funcţia de premier.
Constituţia permite dizolvarea Parlamentului
După respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură şi îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de Constituţie, poate fi luată în calcul dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate.
Articolul 89 din Constituţie stabileşte că preşedintele poate dizolva Parlamentul după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi au fost respinse cel puţin două solicitări de învestitură.
Nicuşor Dan a declarat în repetate rânduri că nu consideră alegerile anticipate o soluţie pentru actuala criză şi a cerut partidelor să găsească o variantă negociată pentru formarea unui guvern.
Preşedintele a susţinut că organizarea alegerilor anticipate ar prelungi perioada de incertitudine şi a precizat că nu îşi doreşte dizolvarea Parlamentului.
În acelaşi timp, raportul agenţiei de rating S&P menţionează că alegerile anticipate sunt puţin probabile, în contextul în care România nu a organizat astfel de alegeri în perioada postcomunistă.
PSD îl susţine pe Sorin Grindeanu
PSD va merge la consultările de la Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie premier. Potrivit senatorului Daniel Zamfir, social-democraţii ar putea susţine inclusiv un guvern minoritar PSD sau un Executiv construit în jurul formaţiunii.
Sorin Grindeanu a declarat anterior că este pregătit să preia funcţia de premier şi că, în cazul unei desemnări, va discuta cu toate formaţiunile parlamentare, inclusiv cu AUR.
Preşedintele Nicuşor Dan a precizat însă că nu doreşte ca AUR să facă parte din viitorul guvern. Şeful statului a motivat această poziţie prin obiectivul menţinerii direcţiei pro-occidentale şi al stabilităţii financiare a României.
AUR cere participarea la guvernare şi invocă posibilitatea anticipatelor
AUR susţine că trebuie să facă parte din viitorul Executiv şi a anunţat că nu va vota un guvern din care formaţiunea nu face parte.
George Simion a declarat, în timpul şedinţei Parlamentului pentru votul asupra Guvernului Mureşan, că parlamentarii AUR nu vor susţine o altă variantă de guvern până când, potrivit declaraţiei sale, nu i se va face dreptate lui Călin Georgescu.
Liderul AUR a mai afirmat că, în cazul în care nu vor fi organizate alegeri anticipate, formaţiunea va discuta inclusiv posibilitatea suspendării preşedintelui.
PNL nu propune un candidat
PNL nu va veni la consultări cu o propunere proprie pentru funcţia de premier.
Ilie Bolojan a declarat că liberalii vor analiza nominalizarea pe care o va face preşedintele, vor discuta cu persoana desemnată şi vor decide dacă o susţin, în funcţie de interesele României şi de posibilităţile partidului de a obţine o majoritate.
Liderul PNL a subliniat şi ponderea formaţiunii în Parlament, de aproximativ 15-16%, apreciind că rezultatele ultimelor încercări de formare a unui guvern au arătat limitele partidului în obţinerea unei majorităţi.
USR cere alegeri anticipate
USR susţine că alegerile anticipate reprezintă soluţia pentru ieşirea din actuala criză politică.
Preşedintele formaţiunii, Dominic Fritz, a anunţat că USR nu va intra la guvernare dacă viitorul Executiv va avea miniştri PSD şi nu va susţine un guvern pe care îl consideră un paravan pentru PSD.
Fritz a transmis că politicienii ar trebui să se întoarcă în faţa alegătorilor şi să le ofere posibilitatea de a decide cine şi cu ce mandat va conduce România.
UDMR vrea formarea unui guvern
UDMR pledează pentru încheierea crizei politice şi nu consideră că alegerile anticipate ar rezolva problema.
Kelemen Hunor a avertizat că lipsa unui guvern cu puteri depline, după 148 de zile, afectează încrederea societăţii în instituţii şi în clasa politică.
Liderul UDMR susţine că alegerile anticipate ar putea duce la o componenţă parlamentară asemănătoare celei actuale, cu modificări ale proporţiilor dintre partide. În opinia sa, o astfel de situaţie nu ar elimina necesitatea formării unui guvern din AUR sau în jurul acestei formaţiuni.
Kelemen Hunor consideră că trebuie câştigat timp până în 2028 pentru a evita ajungerea AUR la guvernare.
La finalul consultărilor de luni, Nicuşor Dan urmează să anunţe numele celui de-al patrulea premier desemnat în actuala criză politică.
