Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat marți seară, la Digi24, că a discutat atât cu piloții germani care au plecat în urmărirea dronei rusești, cât și cu piloții români implicați în incidentul similar din urmă cu două luni. Toți i-au spus că drona a fost dificil de interceptat deoarece „dispărea în mod repetat de pe radar”, părăsind la un moment dat teritoriul României și revenind ulterior.
Moșteanu a reiterat că piloții nu au nevoie de alt ordin pentru a doborî o dronă decât cel primit de la comandantul misiunii.
„Trebuie să vadă acea dronă, să aibă contact vizual, să o prindă cu radarul avionului”, a explicat ministrul.
Acesta a confirmat și existența unui sistem antidronă în România, dar a subliniat că integrarea sa în arhitectura NATO reprezintă „o provocare”.
„Nu le mai trebuie nicio aprobare piloților să dea drona jos”
Moșteanu a precizat că în timpul vizitei de marți la baza Mihail Kogălniceanu a vorbit direct cu piloții germani aflați în misiune dimineața.
„Am vorbit chiar cu piloții germani. (…) Am vorbit și cu piloții români acum două luni, când a intrat drona în Dobrogea, și cumva mi-au spus același lucru. (…) Nu le mai trebuie nicio aprobare piloților să dea drona jos nici de la mine, nici de la președinte, de la nimeni. Deci, aprobarea o primesc de la comandantul misiunii. Există asta în legislație”, a spus Moșteanu la Digi24.
El a precizat că aprobarea a existat și în acest caz:
„Au aprobarea și au avut și astăzi aprobarea de a da jos acea dronă.”
Moșteanu a descris dificultățile tehnice ale interceptării:
„Trebuie să vadă acea dronă, să aibă contact vizual, să o prindă cu radarul avionului, să o blocheze pe radar drona, aparatele astea având o amprentă radar foarte mică, mai ales asta, Gerbera, este o dronă din spumă poliuretanică, n-o văd radarele bine. Dispărea, n-o vedeau foarte bine pentru că nu are amprentă.”
El a reamintit că radarele NATO sunt proiectate pentru avioane, nu pentru drone mici: „Va mai dura până vom avea aceste radare ultramoderne.”
Moșteanu a mai explicat că aglomerarea Dobrogei cu eoliene îngreunează identificarea țintelor: „În spatele dronei ar putea fi o casă, ar putea fi o eoliană.”
Potrivit ministrului, alte două drone detectate la ora 17.00 au dispărut tot de pe radar, probabil prăbușindu-se în mare.
„Nu suntem în război. Nu putem să tragem fără a ne gândi la consecințe”
Moșteanu a subliniat că România nu se află în război și că utilizarea armamentului trebuie atent evaluată:
„Nu tragi cu rachete deasupra României în orice condiții (…) De exemplu, ca o rachetă sau un proiectil de 20 mm (…) să riști să lovească pe cineva. (…) Nimeni nu are pe flancul de est suficientă antiaeriană să-și protejeze fiecare metru de graniță.”
„Rusia provoacă”, a adăugat el. „Pe lângă avioane, avem și anti-aeriană la sol, dar din nou, nu avem fiecare metru de graniță acoperit.”
Sistemul antidronă: bun, testat în Ucraina, dar greu de integrat în NATO
Întrebat despre funcționarea sistemelor antidronă, Moșteanu a răspuns:
„Am primit noi unul, Polonia unul. (…) Sistemul este în România de ceva vreme. Provocarea (…) este să integrăm acele sisteme în sistemele de comandă și control ale NATO. În Ucraina este război, acolo sunt alte soluții.”
Moșteanu a explicat că decizia de a trage aparține pilotului, în baza aprobării primite:
„Piloții au această autorizație de la comandant. De aici încolo, momentul în care el apasă pe buton, este decizia lui și numai a lui.”
La final, ministrul a transmis un mesaj clar:
„Rusia să facă bine să plece din Ucraina, pentru că suferă și ei, și tot poporul lor pentru ambițiile unui dictator.”
