Președintele Nicușor Dan a solicitat Parlamentului aprobarea participării României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei.
Militarii români ar urma să fie personal de stat major, iar activitatea lor s-ar desfășura în cadrul structurilor de comandă și control ale comandamentului, dislocat prin rotație în Franța și Marea Britanie.
Ultima oră
Scandal salarial la Oil Terminal Constanța. Angajații au intrat în grevă de avertisment
Reuters: NATO a dejucat un complot rusesc de sabotare a cablurilor submarine
ANUNȚ CT BUS. Linia 5-40 nu mai ajunge în două stații
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 10 septembrie – Toamna anului 1916. Liniștea dinaintea furtunii și problema trenurilor de Mamaia
Solicitarea prezidențială a ajuns în Parlament într-un moment în care informația privind participarea militarilor români la acest mecanism poate fi ușor confundată cu o eventuală trimitere de trupe pe front. Documentul transmis Legislativului precizează însă că participarea avută în vedere este una în cadrul procesului de planificare și nu presupune, la acest moment, dislocarea unor capabilități militare românești pe teritoriul Ucrainei.
Ce solicită concret președintele
Nicușor Dan cere aprobarea Parlamentului pentru ca Armata României să participe cu cel mult 20 de militari, personal de stat major, la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile de comandă și control subordonate acestuia.
Comandamentul nu este amplasat în Ucraina. Potrivit documentului transmis Parlamentului, acesta are caracter rotațional și este dislocat, prin alternanță, în Franța și Marea Britanie.
Rolurile pentru care ar putea fi implicați militarii români sunt legate de funcționarea comandamentului și de pregătirea și coordonarea activităților. Documentul menționează domenii precum planificarea strategică, operațiile curente, securitatea și apărarea cibernetică.
Așadar, contribuția propusă României este una de personal specializat în activități de stat major, în cadrul unei structuri multinaționale.
Cum a ajuns solicitarea în Parlament
Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis marți ca solicitarea președintelui să fie transmisă Comisiilor de apărare. Ulterior, aceasta urmează să ajungă pe ordinea de zi a plenului comun.
Procedura parlamentară este astfel următorul pas pentru aprobarea participării militarilor români la comandamentul multinațional.
Solicitarea vizează participarea Armatei României începând cu trimestrul al II-lea al anului 2026, cu un efectiv de până la 20 de militari.
Care este misiunea comandamentului
Potrivit documentului prezidențial, Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei a fost activat în anul 2025.
Structura face parte din mecanismul militar destinat punerii în aplicare a deciziilor politice asociate „Coaliției de Voință pentru Ucraina”.
Această coaliție a fost constituită în perspectiva unui eventual acord de încetare a focului și are, potrivit documentului, obiectivul de a asigura un sistem de garanții politice și juridice pentru Ucraina.
În acest cadru, rolul comandamentului este să asigure planificarea la nivel strategic și coordonarea acțiunilor stabilite în cadrul coaliției.
Documentul transmis Parlamentului subliniază că planificarea trebuie să urmărească obiectivele strategice ale coaliției și folosirea cât mai eficientă a resurselor disponibile.
De ce vrea România să participe
Argumentația președintelui pornește de la situația de securitate din regiune.
În documentul transmis Parlamentului se arată că agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a dus la deteriorarea mediului de securitate european și că statele din regiunea Mării Negre, inclusiv România, se află într-o zonă de insecuritate persistentă.
În acest context, participarea României la structura multinațională este prezentată ca o formă de implicare în mecanismele internaționale de securitate și de sprijin pentru Ucraina.
Nicușor Dan susține că prezența militarilor români în cadrul comandamentului ar crește vizibilitatea României, ar permite proiectarea intereselor naționale și ar demonstra o atitudine proactivă și continuitate în relațiile cu partenerii strategici.
În același timp, președintele leagă participarea de angajamentele naționale privind promovarea stabilității și securității în vecinătatea României și de consolidarea profilului țării ca actor strategic.
Ce nu presupune această participare
Un element esențial din solicitarea transmisă Parlamentului este precizarea referitoare la lipsa unei obligații, în această etapă, de a trimite militari sau capabilități pe teritoriul Ucrainei.
Documentul arată că participarea la procesul de planificare nu implică obligația de dislocare a unor capabilități pe teritoriul Ucrainei. Eventualele contribuții viitoare ar urma să fie supuse restricțiilor și aprobărilor naționale.
Prin urmare, cei 20 de militari pentru care este cerută aprobarea Parlamentului sunt prezentați ca personal de stat major în cadrul comandamentului multinațional, nu ca trupe combatante destinate participării la lupte.
Activitatea comandamentului se desfășoară, prin rotație, în Franța și Marea Britanie.
Această distincție este importantă în înțelegerea solicitării prezidențiale: documentul se referă la participarea României la mecanismul de planificare și coordonare al Forței Multinaționale în sprijinul Ucrainei, nu la trimiterea unor militari români pentru a lupta în Ucraina.
Ce ar face militarii români
Contribuția României ar urma să fie concentrată pe domenii care țin de activitatea unui comandament militar.
Planificarea strategică, operațiile curente, securitatea și apărarea cibernetică sunt domeniile enumerate în documentul transmis Parlamentului.
Prin participarea la aceste structuri, România ar urma să contribuie cu personal militar specializat la activitatea de coordonare și planificare a acțiunilor stabilite în cadrul coaliției.
Documentul prezidențial prezintă această contribuție și prin prisma intereselor României, susținând că participarea ar putea consolida vizibilitatea țării și relațiile cu partenerii strategici.
O participare limitată numeric, dar cu o miză strategică
Solicitarea privește un efectiv de cel mult 20 de militari, însă argumentația președintelui plasează această contribuție într-un cadru mai larg de securitate regională.
România este prezentată în document ca un stat direct interesat de evoluția mediului de securitate din regiunea Mării Negre, iar participarea la mecanismul multinațional este justificată prin necesitatea implicării în formatele internaționale care vizează securitatea și sprijinirea Ucrainei.
În plan concret, contribuția este limitată la personal de stat major și la activități desfășurate în cadrul comandamentului din Franța și Marea Britanie.
În planul argumentației politice și strategice, însă, președintele vede această participare ca pe o modalitate prin care România își poate proiecta interesele și își poate consolida rolul în relația cu partenerii strategici.
Următorul pas este Parlamentul. Comisiile de apărare urmează să analizeze solicitarea, iar ulterior aceasta va ajunge la plenul comun al celor două Camere.
Până la o eventuală schimbare a cadrului prezentat în document, participarea avută în vedere pentru România înseamnă până la 20 de militari în structurile de stat major ale Comandamentului operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, cu activitate în Franța și Marea Britanie, fără ca această contribuție să presupună trimiterea de trupe combatante românești pe teritoriul Ucrainei.
