Partidul Național Liberal își alege duminică noua conducere, într-un Congres Extraordinar organizat la Romexpo, eveniment care are loc într-un moment de tensiune fără precedent pentru formațiune.
Cu aproximativ 2.500 de delegați prezenți, congresul este chemat să valideze atât noua structură de conducere propusă de Ilie Bolojan, cât și o serie de modificări statutare importante, în timp ce disputa dintre conducerea partidului și premierul desemnat Adrian Veștea riscă să lase urme adânci în interiorul PNL.
Ultima oră
Nicuşor Dan anunţă noi discuţii cu oficialii ucraineni pe tema exploziei din Portul Constanţa: O să venim cu mult mai multe informaţii, probabil într- o săptămână – două
Solstițiul de vară 2026: ziua cu cele mai multe ore de lumină din an și începutul verii astronomice
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 20 iunie. D’ale urbei. Groaznicul incendiu din port și o inaugurare la Tekirghiol-Sat
Alertă la granița României! Mesaj RO-Alert în Tulcea după un nou atac cu drone al Rusiei. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon, ridicate de la sol
În centrul reuniunii se află Ilie Bolojan, singurul candidat la funcția de președinte al partidului, după ce Adrian Veștea, care își anunțase intenția de a intra în cursă, a renunțat să mai depună o moțiune și a calificat congresul drept „nestatutar” și „nelegal”.
Bolojan propune o nouă formulă de conducere
Moțiunea depusă de Ilie Bolojan, intitulată „Modernizare cu Rădăcini”, este singurul document politic supus votului delegaților.
Liderul liberal susține că partidul trebuie să combine reforma internă cu păstrarea identității sale istorice.
„PNL are nevoie de modernizare, dar şi de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea de-a lungul timpului. Cred într-un partid mai deschis, mai credibil şi mai conectat la aşteptările românilor”, a transmis Bolojan odată cu depunerea candidaturii.
El afirmă că obiectivul noii echipe este reconstrucția încrederii publice și consolidarea partidului într-o perioadă politică complicată.
Echipa propusă de Bolojan îl include pe Dan Motreanu pentru funcția de prim-vicepreședinte și pe Robert Sighiartău pentru cea de secretar general. Pentru pozițiile de vicepreședinți sunt propuși Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
Intrarea în conducerea partidului a Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru este una dintre surprizele congresului, ambii devenind membri PNL abia sâmbătă.
Pîslaru și-a justificat înscrierea în partid prin nevoia de a susține reforme majore alături de o echipă politică puternică, în timp ce Oana Gheorghiu a explicat că a acceptat invitația lui Bolojan din convingerea că România are nevoie de modernizare, reducerea risipei și eliminarea privilegiilor.
Modificări importante ale Statutului
Pe lângă alegerea conducerii, delegații sunt chemați să voteze modificări semnificative ale Statutului partidului.
Conducerea liberală propune desființarea Biroului Executiv (BEX), structură considerată nefuncțională, și transferarea atribuțiilor sale către Biroul Permanent Național. Totodată, se revine la alegerea conducerii pe bază de moțiuni politice și se reduce numărul prim-vicepreședinților de la patru la unul singur.
Un alt element important îl reprezintă înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care va avea rolul de a soluționa disputele generate de sancțiunile aplicate membrilor de partid. Sunt propuse, de asemenea, clarificări privind procedurile disciplinare interne.
Decizia convocării congresului a fost aprobată anterior de Consiliul Național Extraordinar al PNL cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 19 abțineri.
Ruptura cu Adrian Veștea
Congresul se desfășoară însă pe fondul unei confruntări deschise între conducerea partidului și Adrian Veștea.
Actuala criză a început după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea pentru funcția de prim-ministru fără ca această decizie să fie discutată sau aprobată de forurile statutare ale PNL. Conducerea liberală a considerat că desemnarea a fost acceptată de Veștea fără mandat politic din partea partidului și i-a cerut să renunțe la calitatea de membru sau să își depună mandatul.
Cum acest lucru nu s-a întâmplat, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului.
Premierul desemnat a încercat ulterior să intre în competiția internă pentru conducerea formațiunii și a solicitat amânarea congresului cu o săptămână. El argumenta că este nevoie de o competiție democratică reală și de reducerea tensiunilor din interiorul partidului.
După ce solicitarea nu a fost acceptată, Veștea a renunțat la candidatură și a declarat că nu dorește să legitimeze prin participarea sa ceea ce consideră a fi un „simulacru democratic”.
Mai mult, susținătorii săi au atacat în instanță deciziile prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul Extraordinar, solicitând suspendarea acestora. Potrivit unor surse liberale, aceștia susțin că modificările propuse urmăresc eliminarea membrilor care au opinii divergente față de actuala conducere.
Posibile sancțiuni și un nou Birou Permanent
Unul dintre subiectele sensibile care planează asupra congresului este situația lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar putea face parte din viitorul său cabinet, în eventualitatea în care acesta va obține sprijin parlamentar.
Conducerea PNL a evitat până acum să anunțe măsuri concrete, însă deputatul Ionel Bogdan a precizat că eventualele decizii privind statutul lui Veștea vor fi luate de noul Birou Permanent ales duminică.
În acest context, congresul nu reprezintă doar alegerea unei noi conduceri, ci și momentul în care partidul va decide modul în care gestionează cea mai importantă contestare internă din ultimii ani.
Cazul Ciprian Ciucu complică ecuația
În paralel, PNL trebuie să gestioneze și situația lui Ciprian Ciucu, unul dintre cei mai vizibili lideri ai partidului.
Acesta a anunțat că nu va candida pentru funcția de prim-vicepreședinte, deși afirmă că i s-a propus și că beneficia de susținere internă.
Ciucu și-a motivat decizia prin faptul că pe numele său a fost deschis un dosar penal și a susținut că nu dorește să afecteze imaginea partidului într-un moment în care PNL încearcă să recâștige încrederea electoratului.
Procurorii DNA l-au plasat sub control judiciar pentru presupuse fapte de luare de mită legate de perioada în care conducea Sectorul 6. Ciucu respinge acuzațiile și susține că nu a primit bani și nu a condiționat emiterea unor documente urbanistice de obținerea unor foloase.
Guvernul Veștea, fără majoritate clară
Conflictul din interiorul PNL se suprapune peste incertitudinile privind învestirea Guvernului Veștea.
Premierul desemnat a finalizat programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 și a anunțat că prioritățile sale sunt implementarea programelor SAFE și PNRR, aderarea la OCDE și consolidarea securității naționale.
Cu toate acestea, cabinetul nu este încă definitivat, iar șansele de învestire rămân neclare.
PNL, USR și UDMR au anunțat deja că nu vor susține Executivul propus de Veștea. O poziție similară a fost exprimată și de AUR. În aceste condiții, decizia PSD privind participarea la guvernare sau susținerea unui eventual cabinet devine esențială pentru viitorul politic al premierului desemnat.
Astfel, congresul de duminică nu este doar un exercițiu de reorganizare internă pentru liberali, ci și un moment care poate influența echilibrul politic național. Alegerea lui Ilie Bolojan pare lipsită de emoții, însă adevărata provocare pentru noua conducere va fi gestionarea fracturilor interne și definirea relației cu Adrian Veștea, într-un context în care viitorul guvernării rămâne departe de a fi clarificat.
