Administrația condusă de Donald Trump analizează un scenariu sensibil care ar putea redesena echilibrul militar din Europa: retragerea parțială a trupelor americane din unele state membre NATO considerate insuficient de implicate în sprijinul Washingtonului în conflictul cu Iranul.
Potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal, planul se află într-o fază incipientă, dar a început deja să circule la nivelul administrației și să atragă susținere în rândul unor oficiali de rang înalt.
Ultima oră
Controale rutiere în Portul Constanța. Amenzi de circa 11.000 de lei și 10 certificate de înmatriculare retrase
Avertismentul lui Nicușor Dan la centenarul PNȚ: „Democrația este pusă în discuție”
Șofer surprins cu 128 km/h pe bulevardul Tomis, urmărit de poliție până în Palazu Mare. Mașina a lovit gardul unei case
Achiziții de lux din bani publici la ANM. Parfumuri de aproape 120.000 de lei și articole vestimentare scumpe, descoperite de Corpul de control
O strategie de presiune asupra aliaților
Ideea centrală a planului este repoziționarea trupelor americane: reducerea prezenței în țările percepute ca reticente și consolidarea acesteia în state considerate loiale, în special din Europa de Est.
Această abordare ar reprezenta o formă de presiune politică și militară asupra aliaților europeni, în contextul în care relațiile transatlantice s-au deteriorat după declanșarea războiului cu Iranul — o decizie contestată de mai multe capitale europene.
Deși mai moderat decât amenințările anterioare privind retragerea completă a SUA din NATO (blocată legal fără acordul Congresului), planul indică o schimbare de paradigmă: de la securitate colectivă la condiționarea sprijinului militar.
Ținte posibile și reconfigurări strategice
Nu există încă o listă oficială a statelor vizate, însă tensiunile recente oferă indicii clare:
- Spania a refuzat accesul avioanelor americane implicate în operațiuni asupra Iranului
- Germania a criticat public intervenția militară
- Italia și Franța au impus restricții privind utilizarea bazelor lor
În paralel, țări precum România, Polonia, Lituania și Grecia sunt văzute ca potențiali beneficiari ai redistribuirii de trupe, datorită sprijinului oferit și nivelului ridicat al cheltuielilor pentru apărare.
În prezent, SUA au aproximativ 84.000 de militari dislocați în Europa, iar orice mutare semnificativă ar avea implicații majore pentru securitatea regională și pentru relația cu Vladimir Putin, în special dacă trupele ar fi repoziționate mai aproape de granița estică a NATO.
Tensiuni politice fără precedent
Situația reflectă o deteriorare accentuată a relațiilor dintre Washington și aliații europeni. Oficialii europeni susțin că nu au fost consultați înainte de declanșarea conflictului cu Iranul, ceea ce a afectat coordonarea inițială.
În același timp, administrația americană acuză lipsa de solidaritate. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a criticat deschis NATO, iar secretarul de stat Marco Rubio a reproșat aliaților contribuția insuficientă.
Pe acest fond, vizita la Washington a secretarului general al NATO, Mark Rutte, are rolul de a preveni o escaladare a crizei și de a menține coeziunea alianței.
Miza reală: viitorul NATO
Dincolo de aspectul militar, planul evidențiază o miză mai profundă: redefinirea rolului NATO într-un context geopolitic tensionat.
Dacă va fi implementat, acest scenariu ar putea:
- fragmenta unitatea alianței
- accentua diferențele dintre Europa de Vest și cea de Est
- transforma prezența militară americană într-un instrument condiționat politic
În același timp, ar transmite un semnal puternic adversarilor geopolitici că solidaritatea occidentală nu mai este garantată.
