Incidentul produs în noaptea de joi spre vineri la Galaţi, unde o dronă de provenienţă rusească a lovit un bloc de locuinţe, a ridicat numeroase întrebări legate de capacitatea de interceptare a unor astfel de aparate de zbor care pătrund în spaţiul aerian al României.
Ultima oră
Elevi puși față în față cu „justiția”. Proces simulat la Tribunalul Constanța despre dosarele de droguri și consecințele reale ale infracțiunilor
Farul Constanţa a câştigat Supercupa de Tineret, ediţia 2025/2026
Constănțeni speriați de zgomote de explozii. Explicația oficială
Consulatul Rusiei de la Constanța se închide după incidentul cu drona de la Galați. Nicușor Dan: Consulul rus de la Constanța a fost declarat persona non grata
Alertă în Galaţi după prăbuşirea unei drone ruseşti pe un bloc. Explozie urmată de incendiu, doi răniţi și zeci de persoane evacuate
După explozia care a rănit două persoane şi a provocat panică într-un întreg cartier, reprezentanţii Ministerului Apărării au explicat de ce drona nu a putut fi doborâtă înainte de impact.
Potrivit MApN, aparatul a fost detectat în jurul orei 1:54, după ce a intrat pe teritoriul României dinspre zona Reni. Ţinta aeriană zbura iniţial la aproximativ 600 de metri altitudine şi cobora constant.
Colonelul Cristian Popovici, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, a precizat că drona a fost urmărită radar pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri, însă situaţia s-a schimbat în momentul în care aceasta a efectuat o coborâre bruscă.
„Ţinta a pierdut rapid altitudine, iar contactul radar s-a întrerupt în momentul în care a ajuns în jurul valorii de 150 de metri”, a explicat oficialul MApN.
Reprezentanţii armatei spun că radarele clasice întâmpină dificultăţi în monitorizarea aparatelor de mici dimensiuni care zboară foarte aproape de sol, mai ales în zone urbane.
„Sub 200 de metri, aceste ţinte devin foarte greu de urmărit pentru sistemele convenţionale”, a declarat colonelul Popovici.
În aceste condiţii, drona a continuat să coboare până când a lovit blocul de pe Calea Brăilei, la o înălţime estimată de aproximativ 50 de metri. Impactul a fost urmat imediat de explozie şi de izbucnirea unui incendiu la etajul 10 al imobilului.
Martorii spun că înainte de deflagraţie au auzit zgomotul avioanelor militare şi apoi sunetul specific al dronei care survola cartierul la joasă altitudine.
„Se auzea foarte clar motorul. Apoi a venit bubuitura aceea uriaşă. În primă fază am crezut că a explodat ceva în bloc”, a povestit un localnic.
O femeie care locuieşte în apropiere spune că zgomotul dronei devenea tot mai puternic cu câteva secunde înainte de impact.
„Aveam impresia că vine direct spre noi. Totul s-a petrecut foarte repede, iar după explozie au început să se audă sirenele”, a relatat aceasta.
În paralel cu explicaţiile tehnice oferite de MApN, incidentul a stârnit şi discuţii despre reacţia militară a României şi măsurile de protecţie existente în apropierea graniţei cu Ucraina.
Colonelul SRI în rezervă Tudor Păcuraru a afirmat că astfel de aparate care zboară la altitudine mică reprezintă o provocare chiar şi pentru statele care dispun de sisteme moderne de apărare, însă consideră că România trebuie să îşi consolideze mecanismele de reacţie.
„Problema este să organizezi apărarea şi să existe capacitatea de a reacţiona rapid în astfel de situaţii”, a spus acesta.
Analistul militar a atras atenţia şi asupra faptului că populaţia din zonele apropiate graniţei nu este suficient pregătită pentru asemenea incidente.
„Oamenii trebuie să ştie exact ce au de făcut în momentul în care primesc o alertă de acest tip”, a afirmat Păcuraru.
În noaptea incidentului, autorităţile au transmis mesaje RO-Alert pentru judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, iar două avioane F-16 au fost ridicate de la Baza Feteşti pentru monitorizarea situaţiei aeriene.
Ancheta continuă pentru a stabili cu exactitate traseul dronei şi toate circumstanţele care au dus la prăbuşirea acesteia peste blocul de locuinţe din Galaţi.
Nu ne confruntăm cu un atac asupra României
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, vinerI, într-o conferinţă de presă, sistemele de supraveghere ale spaţiul aerian ale Armatei Române au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie complexă în care au fost implicate 50 de drone.
”Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră, o situaţie deosebit de complexă în această noapte, în care au fost implicate aproximativ 50 de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică. Atacul a început în jurul orelor 21:15 şi a durat până în jurul orei 2.20 de minute, vizând porturile Reni, Orlivka, Chilia şi Vylkove. În timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii, inclusiv alertarea şi decolarea aeronavelor aflate în serviciu de luptă poliţie aeriană, respectiv două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT”, a afirmat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a precizat că piloţii au fost autorizaţi să angajaze ţinta aeriană.
”Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă. Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1.46, la 19 kilometri est Reni. A intrat în spaţiul aerian al României la ora 1.52. A fost pierdută de pe radar la ora 1.56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional. Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zonă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
El a afirmat că decizia de angajare sau nu a unei drone ostile în spaţiul aerian naţional este fundamentată după un calcul al riscurilor.
”În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a ameninţării aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul aerian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare”, a mai transmis locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
El a menţionat că în cazul dronei de la Galaţi nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă.
”Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă. Ne confruntăm cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre, din nefericire, cu consecinţe directe asupra populaţiei din zonă”, a mai declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
