Pe meleagurile dobrogene au avut loc întâmplări care ar putea rivaliza fără probleme cu scenarii de filme de acțiune americane contemporane, doar că, în loc de efecte speciale și cascadori profesioniști, avem oameni reali, pasiuni necontrolate și decizii… catastrofal de neinspirate. O astfel de istorisire este consemnată de ziarul „Dobrogea Jună” în numărul din 25 martie 1922 și ne arată că viața bate filmul, dar uneori o face cu un umor negru greu de ignorat.
Publicația consemnează, pe prima pagină, sub un titlu cu litere de-o șchioapă, o tragedie petrecută la Cernavoda, ai cărei protagoniști au fost sublocotenentul I. Georgescu, șeful depozitului de muniții local, și Elena Popa, cea alături de care bărbatul trăise o poveste de dragoste. „Un ofițer, după ce seduce pe o studentă în farmacie și trăiește cu ea în concubinaj peste trei ani, spre a o îndepărta, voind să însceneze un atentat, moare căzând victimă propriei lui mișelii”, dezvăluie autorul articolului, subliniind că „împrejurările în care s-a produs nenorocirea pretind o descriere mai amănunțită a faptelor care au precedat-o”.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Cei doi s-au cunoscut în timpul campaniei militare din Ardeal, pe când el era plutonier, iar ea studentă la farmacie. Inițial, povestea lor părea desprinsă dintr-un roman: s-au logodit pe front, ea l-a urmat „pe tot drumul pe unde avea de trecut cu regimentul”, iar apoi și-au cumpărat o casă la Buzău. Situația se schimbă după ce militarul este mutat la Cernavodă. „Aci făcu o nouă cunoștință și, cum îi surâdea de o parte un rost de zestre iar de alta îl apăsa o plictiseală, după ce întreținu două case mai mult timp, sfârși prin a căuta să se desfacă de prima încurcătură și se și căsători legitim cu cea de a doua. De altfel acum era ofițer”, se arată în ziarul constănțean.
Din acest punct, situația alunecă rapid din romantism în melodramă: femeia este izgonită la Sinaia, se întoarce, se aruncă din tren la Cernavodă. Supraviețuiește cu răni ușoare, iar după ce se recuperează, este izgonită din nou. Rănită sufletește, încearcă să-l atace pe ofițer cu vitriol. La rândul lui, I. Georgescu o împușcă și, din nou, o trimite la Constanța. Prinsă între iubire și trădare, Elena Popa se întoarce la Cernavodă, moment în care are loc un final tragic care consternează.
Pentru a scăpa definitiv de cea care i-a fost consoartă, sublocotenentul pune la cale un atentat. Își procură două grenade, iar în toiul nopții, îmbrăcat în cămașă de noapte, ia unul dintre dispozitive pentru a-l arunca în curtea imobilului, gândind să pună atentatul pe seama Elenei Popa. Realitatea nu respectă însă scenariile prost scrise. Fatalitatea a făcut ca focosul să se atingă de clanța ușii, iar grenada a explodat înainte ca bărbatul să o poată arunca. Rezultatul a fost teribil: brațul și un picior i-au fost smulse și a fost rănit grav la cap. „Transportat la spital, după trei zile de chinuri groaznice el își dădu sfârșitul – chemând de astădată la patul de moarte pe femeia înșelată, pentru a-i cere iertarea de pe urmă. Nevinovăția se răzbunase crud”, încheie autorul articolului.
În concluzie, se poate spune că, uneori, viața nu doar că bate filmul, ci îl rescrie cu finaluri atât de absurde, încât niciun scenarist nu ar avea curajul să le propună…
***
Pe 25 martie este celebrată Ziua Națională a Greciei, sărbătoare cu o profundă semnificație istorică și spirituală. La Constanța, oraș cu o veche și constantă prezență a comunității grecești, acest moment a fost consemnat de-a lungul timpului ca o expresie a conviețuirii multiculturale româno-elene. Manifestările dedicate acestei zile au inclus, în mod constant, oficierea unui Te Deum la Biserica „Metamorphosis”, eveniment reflectat în presa vremii. Astfel, ziarul „Dacia”, în ediția din 29 martie 1927, menționa că „la biserica ellină din localitate a avut loc vineri un Te-Deum, în prezența d-lui Jean Fridas consul elin, cu ocazia aniversării independenței Greciei”, ceremonia fiind urmată de o recepție la consulatul elen.
În același registru, publicația consemna în numărul din 4 aprilie 1929 desfășurarea unui Te Deum în prezența consulului Greciei, N. Bistis, a președintelui comunității elene, G. Papazoglu, precum și a autorităților române, printre care subprefectul V. Repezeanu și primarul Francisc Sachetti. Programul a continuat cu o recepție la consulat, în cadrul căreia au fost susținute alocuțiuni privind semnificația zilei. „Un cor format din tineret a intonat imnurile naționale român și grec, după care serbarea a luat sfârșit”, consemna publicația.
Reclama zilei – Iani A. Bulalidis – Antreprenorul Pompelor Funebre, Șoseaua Eternității nr.10, Sicrie de metal, stejar și brad simplu, COROANE și toate accesoriile de înmormântare. Pentru săteni, sicrie simple. Se găsesc la Biroul Pompelor Funebre. Eternității 10. (1924)
Sursă foto: Florentina Bozîntan
