În noaptea de 21 spre 22 iunie 1926, cerul Constanței a devenit roșu ca focul iar liniștea nopții a fost tulburată de numeroase sirene ale vapoarelor din Port, semn că ceva teribil s-a întâmplat. Așa și era, pentru că ardeau în flăcări uriașe magaziile de scânduri din curtea Depozitului de Reparațiuni al Serviciului Porturilor Maritime. Până să se dea alarma focul mistuise deja întreaga magazie nr.1 și se extinsese la cea alăturată.
Au sosit imediat echipe de incendiu ale căilor ferate, dar în mod ridicol toate furtunurile acestora erau defecte și nu au putut fi folosite.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
Situația a intrat sub control abia odată cu venirea pompierilor din oraș și a echipelor de soldați de marină, de grăniceri și infanterie. Autoritățile au sosit și ele la fața locului, în frunte cu prefectul județului Octav Goruneanu, prefectul Poliției – Grigore Ștefu, directorul Serviciului Porturi Maritime – Pio Benzi și căpitanul Portului, comandorul Popescu. Intervenția pompierilor din oraș s-a dovedit eficientă întrucât aceștia au reușit să salveze magaziile învecinate.
Cele afectate de incendiu, numerele 1 și 2 nu au mai putut fi însă salvate, fiind distruse complet. S-a stabilit că au ars toate materialele de construcție aflate acolo, precum și câteva butoaie de ulei și de benzină, care au explodat. Pagubele totale provocate de incendiu au fost estimate la 5 milioane de lei, o sumă foarte mare.. Focul a fost, se pare, cauzat de un scurt circuit.
Oricum, teoria unei mâini criminale a fost considerată nevalidă, mai ales că ziua de 21 iunie a căzut într-o duminică, nu s-a lucrat și nimeni în afara portarului nu a avut acces în curtea depozitului. Autoritățile au declanșat totuși o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte în care s-a produs evenimentul.
Ziarul Dacia a scris că pe data de 21 iunie 1926, după-amiaza, la Tekirghiol Sat (actualul oraș Techirghiol) a fost inaugurat Sanatoriul Societății Scena, instituție înființată de marele actor Constantin Tănase. Sanatoriul funcționa în Vila Scena, stabiliment al artiștilor, realizat în stil neoromânesc. La inaugurare au participat foarte multe persoane, mulți oaspeți fiind invitați din București veniți cu un tren special. Guvernul a fost reprezentat la eveniment de către subsecretarul Ministerului de Interne Berbescu și de secretarul general al Consiliului de Miniștri, Crăiniceanu.
Autoproclamat “conte de Techirghiol”, Tănase, directorul și proprietarul Teatrului de Revistă Cărăbuș a fost un binefăcător al așezării. El a contribuit financiar la ridicarea clădirii Căminului Cultural, precum și la construcția Bisericii Sfântul Ilie. În perioada interbelică, Techirghiol Sat a devenit un loc preferat de artiști, știut fiind faptul că aici veneau în sezonul estival scriitorii Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu și mulți alții.
Reclama zilei – La Niță Pravâț, strada Bucovinei, colț cu Valea Albă. Terasa Leul și Cârnatul – Local propriu, a la Filaret, cu privire spre mare. Se găsesc zilnic proaspeți renumiții mititei, pătricei și fripturi la grătar. Diferite varietăți de vinuri înfundate, vărsate și pelinuri. În fiecare dimineață ciorbă de burtă și tușlama. Rog vizitați noul local bine aranjat cu Grătarul renumit. Prețurile cele mai convenabile. (1926)
