Cititorii calendarului istoric sunt invitați să își oprească atenția asupra unui artefact de sticlă spectaculos și rar, care ne poartă în urmă cu aproape două milenii: o cupă în formă de cap uman, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Piesa a fost descoperită în anul 1966, la Neptun, în timpul unor lucrări de construcție, când au fost scoase la iveală vestigiile unei necropole romane. Dintr-un mormând de inhumație datat în secolul I p.Chr. au fost recuperate mai multe obiecte funerare, printre care și acest vas deosebit. Cupa a atras atenția specialiștilor, atât datorită aspectului său neobișnuit, cât și pentru că aparține categoriei sticlăriei romane realizate prin suflare în tipar, categorie pentru care există relativ puține descoperiri pe litoralul vestic al Mării Negre.
Ultima oră
O descriere detaliată a vasului, care măsoară 10 cm în înălțime, este oferită de Laurențiu Cliante și Alexandra Țârlea în studiul „The early roman glass head-shaped cup from Callatis (România): a reassesment”:
„Vasul reprezintă capul unui personaj masculin cu trăsături africane. Personajul are o expresie facială rigidă, cu maxilar pătrat și bărbie cu gropiță, nas lat, obraji plini, sprâncene înalte și arcuite, frunte încrețită și ochi înguști. Globii oculari, rotunzi și proeminenți, nu prezintă pupile sau irisuri marcate. Gura este întredeschisă, lăsând vizibile ambele rânduri de dinți. Personajul poartă cercei emisferici și are perciuni scurți, formați din câte două șuvițe de păr fiecare. Părul este împletit în împletituri scurte verticale dispuse pe patru registre, iar pe cap poartă o cunună alcătuită dintr-o ramură cu frunze în formă de inimă și, posibil, fructe, legată la spate”. Se cuvine menionat că în cercetările anterioare dedicate piesei, Constantin Iconomu și Mihai Bucovală au considerat că figura reprezentată este una feminină, cu trăsături orientale.
Dincolo de frumusețea sa, cupa descoperită la Neptun este importantă și pentru povestea pe care o spune despre lumea romană. Ea amintește de circulația mărfurilor, a ideilor și a influențelor culturale într-un imperiu care lega teritorii foarte diferite. În același timp, piesa oferă o imagine asupra gusturilor și obiceiurilor oamenilor care au trăit în Dobrogea romană acum aproape două milenii.
Reclama zilei: Vreți să mâncați fripturile cele mai bune! Vreți să beți un vin bun! Vreți să fiți bine serviți și curat! Mergeți la restaurantul „Ovidiu”! Debarcaderul lacului Movilă – Tekirghiol (Dobrogea Jună 1924)
