Spania va desfăşura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu avioane de luptă F-18, un avion cisternă, elicoptere pentru cobaterea dronelor şi aproximativ 200 de militari, conform unui anunţ al NATO.
”Desfăşurarea marchează trecerea de la misiunea de Poliţie Aeriană (Air Policing) a NATO la un rol mai amplu de apărare aeriană, menit să ofere Alianţei o abordare mai flexibilă în cadrul sistemului integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă (Integrated Air and Missile Defence – IAMD) pe întreg teritoriul de responsabilitate al NATO”, precizează Alianţa într-un comunicat.
Ultima oră
Șoferul care a ucis doi pietoni în Brașov știa că putea avea convulsii. Și-ar fi întrerupt tratamentul de ani de zile
O secundă i-a schimbat viața pentru totdeauna. Aprilia Survivor Camp se mobilizează pentru visul lui Florin: să meargă din nou
Scandal pe plaja din Costinești după descoperirea unei drone. Un turist s-a certat cu jandarmii: „Eu, dacă vreau, te dau afară”
Un nou fragment de dronă, găsit la Costinești. Zona a fost restricționată
Spania îşi consolidează prezenţa în România
Spania va desfăşura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu: şapte avioane de luptă F-18; aproximativ 200 de militari ai Forţelor Aeriene şi Spaţiale Spaniole; un avion cisternă A400M pentru realimentare în aer; trei elicoptere NH-90, care vor fi dislocate în faza finală a misiunii şi vor îndeplini misiuni de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (Counter-Unmanned Aerial Systems – C-UAS).
”Dislocarea subliniază angajamentul permanent al Spaniei pentru apărarea Flancului Estic al NATO”, precizează Alianţa.
„Scopul nostru este clar: să contribuim la acţiunile de descurajare ale Alianţei, să protejăm spaţiul aerian al NATO şi să consolidăm postura Alianţei pe flancul estic”, a declarat locotenent-colonelul Alberto Calvo, comandantul detaşamentului spaniol.
Acesta a adăugat: „Spania participă la această misiune ca un aliat angajat, de încredere şi capabil. Înţelegem că apărarea colectivă nu este un principiu abstract, ci o responsabilitate zilnică ce necesită prezenţă, pregătire şi credibilitate.”
Turcia revine în Ţările Baltice
Turcia participă pentru prima dată la această nouă misiune, trimiţând aproximativ 80 de militari şi cinci avioane de vânătoare F-16 la baza aeriană Ämari, din Estonia. Ultima misiune de Poliţie Aeriană a Turciei în statele baltice a avut loc în urmă cu 20 de ani, când avioanele sale au fost dislocate la baza Šiauliai, în Lituania.
Forţele Aeriene Turce vor prelua misiunea de la Forţele Aeriene Portugheze, care sunt dislocate în Estonia din luna martie a acestui an.
Italia preia misiunea în Lituania
Forţele Aeriene Italiene vor desfăşura la baza aeriană Šiauliai, din Lituania, patru avioane Eurofighter Typhoon şi peste 100 de militari, contribuind astfel la securitatea spaţiului aerian baltic.
Italia va înlocui Forţele Aeriene şi Spaţiale ale Franţei, care, alături de Forţele Aeriene Române, au fost naţiunea lider în cadrul misiunii din Lituania începând din martie 2026.
După activarea, în septembrie anul trecut, a activităţii de vigilenţă sporită Eastern Sentry (eVA EASN), noua misiune de Apărare Aeriană a NATO consolidează sistemul integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă al Alianţei pentru a răspunde ameninţărilor actuale şi viitoare.
”Dacă misiunea tradiţională de Poliţie Aeriană era orientată în principal spre interceptarea şi controlul aeronavelor cu pilot şi fără pilot care pătrund în spaţiul aerian al NATO, noul cadru de Apărare Aeriană are rolul de a proteja teritoriul Alianţei împotriva întregului spectru de ameninţări, inclusiv: aeronave cu pilot; drone şi alte sisteme aeriene fără pilot; rachete de croazieră; rachete balistice”, precizează NATO.
Acest concept oferă NATO o flexibilitate sporită pentru a răspunde modificărilor mediului de securitate.
”Apărarea aeriană se bazează pe o abordare multistratificată, cu acoperire la 360 de grade, utilizând capabilităţi disponibile în toate domeniile operaţionale. Acestea includ aeronave aflate în serviciul de alertă de reacţie rapidă (Quick Reaction Alert – QRA), sisteme navale şi terestre de apărare antiaeriană şi antirachetă (SBAMD), precum şi sisteme destinate combaterii aeronavelor fără pilot (C-UAS)”, se mai arată în comunicatul Alianţei.
