Două momente importante din istoria Constanței sunt readuse în atenție de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, într-o incursiune în evenimentele petrecute în oraș pe data de 8 iulie, în anii 1921 și 1930.
Ultima oră
Amendă de 500 de lei pentru o persoană care s-a scăldat în fântânile arteziene din centrul Constanței
Hai la meci! Naționala de baschet a României înfruntă Bulgaria
Claudiu Năsui a fost numit ministru în Guvernul Republicii Moldova. Maia Sandu a semnat decretul
Weekend Sessions deschide sezonul de toamnă la Constanţa – Concert Soul Serenade Jazz Quartet, în Piaţa Ovidiu
Pe data de 8 iule 1921, ziarul Dobrogea Jună publica un amplu articol intitulat „Expoziția de lucru a școalei normale de fete și aplicație din Constanța”. Autorul S. Stănescu prezenta în detaliu și în termeni elogioși toate exponatele oferite publicului spre vizionare în incinta Școlii Normale de Învățătoare, care la acea vreme funcționa pe Bulevardul Principesa Ileana, la nr.11 (astăzi str. Mihai Eminescu, fostul sediu al Poliției Trabsporturi Constanța). Redăm un fragment din acest material: “După reușita serbării de sfârșit de an, școala normală de fete din localitate ne face o nouă frumoasă surpriză, Expoziția de lucru. Două salonașe unde acul, ghergheful, răsboiul și pensula se iau la întrecere și unde fiecare dintre obiectele expuse sunt de o adevărată valoare artistică. Într-o oră și mai bine, cât am vizitat expoziția, ar trebui să înșir totul, căci totul este frumos.”
În continuare se evidențiază mai ales câteva acuarele expuse de către eleve, în salonul I: Peisaj marin de Mărioara Ionescu, Cireși – de Getta Dimitriu, Mere – de Flora Anastasiu, Crizanteme – de Tanța Șerbănescu și Modele naționale de Lenuța Stănescu. Expoziția din sala I mai oferea spre vizionare lenjerii, bluze cu motive naționale și câteva rochii foarte frumos brodate. În Salonul II au fost expuse câteva frumoase covoare persane, de asemenea lucrate de către eleve. A ieșit în evidență și un frumos chilim (covor, scoarță – termen turcesc) național care urma să fie trimis la o școală de fete din New York și care a fost lucrată de elevele Pia Dordea și Filip V. De asemenea, au mai fost admirate de către vizitatori o splendidă ramă, fond roșu cu flori de aur, realizată de profesoara Boeru și o alta, creată de Lenuța Stănescu. După cum se poate observa, de două ori apare menționată eleva Lenuța Stănescu, posibil rudă (fiică?) a gazetarului de la Dobrogea Jună. Chiar dacă ar fi așa, subiectivismul autorului nu știrbește din actul cultural realizat de instituția școlară, care a dorit prin această expoziție să scoată în evidență talentul elevelor sale.
Pe data de 8 iulie 1930, polițiștii din Portul Constanța au efectuat un control inopinat al pasagerilor sosiți de la Pireu (Atena, Grecia) la bordul vasului italian Vesta. Cu această ocazie a fost reținut numitul Nicolae Băleanu care avea asupra sa o serie de bunuri și de valori pe care nu le putea justifica. Autoritățile nu acționaseră la întâmplare, ci în urma unor informații primite anterior: bărbatul reținut era fratele celebrului infractor Dumitru Băleanu, un personaj celebru, care fusese recent arestat în Grecia pentru jaf calificat, extrădat în România și întemnițat la București, la închisoarea Văcărești. Cu câteva luni bune în urmă, Dumitru Băleanu furase de la Societatea Cantacuzino, din capitală, suma de 2 milioane de lei. Fugise apoi în Grecia, unde a fost descoperit arestat și extrădat, însă prejudiciul cauzat de el nu fusese recuperat decât parțial. Pe când era arestat la Văcărești, infractorul a primit vizita fratelui său Nicolae, căruia i-a spus unde anume în orașul Atena a ascuns o parte din banii furați de la Cantacuzino, dar și alte valori rezultate din lovituri mai vechi. Nicolae Băleanu a mers și a recuperat prada însă la coborârea sa de pe vaporul Vesta a fost reținut. Asupra sa, polițiștii din Constanța au găsit acțiuni în valoare de 250.000 de lei, 300.000 de lei numerar, bijuterii și trei geamantane cu haine. Nicolae Băleanu a fost arestat și dus la București, ajungând după gratii, alături de fratele său mai “celebru”.
Sursă foto – Ghidul ilustrat Constanța și Tekirghiol – 1924, autori I.N. Duployen/Th. Ionescu, Școala de Fete, p.25.
La finalul prezentării, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța publică și o reclamă de epocă, care ilustrează modul în care erau promovate produsele în perioada interbelică. Anunțul făcea reclamă lânii țigăie, albă și neagră, descrisă drept „marfă bună, fără gunoaie”, comercializată cu prețul de 22 de lei kilogramul la magazinul „Orient”, situat pe strada Carol nr. 43.
