Articol
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție un episod spectaculos din istoria marinei românești. În august 1928, comandantul navei SMR „România”, Emil Paraschivescu, a fost arestat în Portul Alexandria, Egipt, după ce autoritățile au descoperit asupra sa și la bordul vasului mai multe kilograme de cocaină.
Ultima oră
Debitul scăzut al Dunării pune din nou presiune pe CNE Cernavodă. Autoritățile pregătesc noi măsuri de urgență
Camera Deputaților intră în sesiune extraordinară. Parlamentarii se reunesc între 24 și 26 august
Primarii comunelor din județul Constanța cer clarificări legislative și soluții concrete pentru urbanism, salubrizare și investițiile locale
Mamaia a vibrat în prima seară a festivalului! Voltaj, Andreea Bălan, Monica Anghel și alți artiști au ridicat publicul în picioare
Cazul a provocat un scandal de amploare în presa românească și a avut inclusiv implicații diplomatice. Nava „România”, aparținând Serviciului Maritim Român, efectua în mod obișnuit curse către Alexandria, cu escală la Pireu.
La sosirea în portul egiptean, comandantul a coborât de pe vas și a fost oprit de vameși. Aceștia îl întrebau dacă are ceva de declarat, însă Paraschivescu a răspuns că nu transportă nimic.
Autoritățile aveau însă informații potrivit cărora ofițerul urma să livreze unui comerciant local cocaină provenită din Grecia. În urma percheziției, asupra comandantului a fost găsit un pachet cu aproximativ 700 de grame de pulbere albă.
Potrivit relatărilor din presa vremii, Paraschivescu ar fi susținut că substanța era pudră de Vichy. Ulterior, acesta a declarat că mai avea un pachet în cabina de pe navă. Vameșii au mers la bordul navei „România”, unde au descoperit încă aproximativ trei kilograme de substanță.
Analizele efectuate de autoritățile egiptene au stabilit că era vorba despre cocaină pură. Comandantul a fost arestat și a anunțat Consulatul României din Cairo.
Consulul Virgil Ciuly a intervenit pe lângă Guvernul egiptean, iar Paraschivescu a fost eliberat în schimbul unei garanții financiare.
Între timp, cazul a devenit subiect de dezbatere în presa din România. Unele publicații au susținut că ofițerul este nevinovat și au publicat dezmințiri, în timp ce alte ziare au acuzat autoritățile române că încearcă să mușamalizeze un caz care afecta imaginea țării.
La Constanța a fost trimis comandorul Pompiliu Georgescu, delegat al Tribunalului Maritim Galați, care a început o anchetă. Emil Paraschivescu a fost destituit și trecut în rezervă, iar la 6 septembrie 1928, Consiliul de Miniștri a decis trimiterea sa în judecată pentru contrabandă cu cocaină.
Cu toate acestea, documentele și ziarele de epocă cercetate până în prezent nu oferă o dovadă clară că Paraschivescu ar fi fost condamnat de instanță. Ulterior, acesta a revenit în activitate și, în 1932, figura din nou ca un căpitan de cursă lungă. Era comandantul cargoului „Bucegi”, care efectua curse pe ruta Constanța – Nantes – Rouen.
Astfel, unul dintre cele mai controversate episoade din cariera sa a rămas în urmă, în paginile presei interbelice și în documentele de arhivă.
