Curtea Constituțională a României a decis luni asupra contestațiilor privind noua lege ANI, într-un dosar urmărit cu atenție atât din perspectivă politică, cât și instituțională.
Judecătorii constituționali au respins, cu unanimitate, prevederea care extindea obligația declarațiilor de avere și de interese la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Sintagma a fost considerată neconstituțională, astfel că obligația nu poate fi aplicată în această formă partenerilor de viață ai demnitarilor.
Ultima oră
Micii rugbyști de la CSM Constanța impresionează la debutul în noua ediție de campionat
Zelenski îi răspunde lui Trump: Ucraina, gata să oprească atacurile către rafinării
Trump, mesaj tranșant pentru Zelenski: „A venit timpul pentru un nou președinte”
Marile reveniri pe streaming: Clasice legendare și noi hituri
CCR a constatat, tot cu unanimitate, neconstituționalitatea prevederii referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției. În ceea ce privește publicarea declarațiilor de interese financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege, judecătorii au decis, de asemenea, că prevederea este neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Prevederea care îl vizează pe Dominic Fritz rămâne valabilă
O decizie diferită a fost luată în cazul amendamentului referitor la încetarea de drept a funcției sau demnității publice pentru persoanele aflate în situațiile prevăzute de lege.
CCR a stabilit, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea potrivit căreia încetarea mandatului intervine în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Această dispoziție îl vizează inclusiv pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și a reprezentat una dintre principalele mize ale sesizărilor depuse la Curte.
Prin urmare, CCR a separat cele două controverse majore din lege: a eliminat din actul normativ obligația extinsă privind partenerii de viață și anumite reguli de publicitate a informațiilor financiare, dar a menținut prevederea referitoare la încetarea mandatului în cazul incompatibilității sau conflictului de interese, în condițiile stabilite de lege.
Decizia vine într-un moment sensibil pentru CCR, după controversele generate de întâlnirea dintre președinta Curții, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan. Întâlnirea a provocat reacții din partea CSM, a instanțelor din țară și a Înaltei Curți, care au cerut clarificări privind circumstanțele acesteia și au invocat necesitatea protejării aparenței de imparțialitate a Curții.
Hotărârea CCR poate avea implicații importante atât pentru forma finală a legii ANI, cât și pentru situația aleșilor aflați în incompatibilitate sau conflict de interese.
