Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat marți, 13 ianuarie, la Digi24, contextul și rațiunile Guvernului privind majorarea taxelor pe proprietate, o măsură care a stârnit reacții puternice în rândul cetățenilor.
„Cred că taxa pe proprietate era foarte mică în România și era nevoie de o ajustare progresivă. Este normal ca această taxă să fie în linie cu ceea ce se practică în alte țări”, a declarat Gheorghiu, subliniind că modificarea urmărește atât echilibrul bugetar, cât și corelarea cu realitatea economică.
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
Decizia Guvernului vine într-un moment în care gradul de colectare a impozitelor locale era scăzut, iar sumele încasate nu erau actualizate la rata inflației, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru autoritățile locale. Potrivit estimărilor oficiale, majorarea taxei pe proprietate va conduce la creșterea veniturilor cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în 2026, bani care vor putea susține investiții în infrastructură, servicii publice și proiecte comunitare.
Vicepremierul a admis că impactul asupra cetățenilor va fi resimțit, mai ales în orașele în care impozitele locale sunt deja ridicate, însă a subliniat că alternativa — menținerea unor taxe neactualizate — ar fi dus la dezechilibre financiare și la incapacitatea autorităților de a acoperi cheltuielile de funcționare.
„Este un proces necesar, chiar dacă nepopular, pentru a aduce România pe linia de plutire fiscală și pentru a armoniza politica fiscală cu standardele europene”, a adăugat Gheorghiu.
Specialiștii în finanțe publice avertizează că o astfel de majorare, aplicată după o perioadă îndelungată de taxe subevaluate, este inevitabilă dacă se urmărește sustenabilitatea bugetului și evitarea dependenței de împrumuturi suplimentare. În paralel, Guvernul a menționat că va monitoriza impactul măsurii și va analiza eventuale soluții de compensare pentru categoriile vulnerabile, astfel încât efectele sociale să fie temperate.
