Prima zi a anului este marcată în calendarul ortodox de Sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanți sfinți și teologi ai creștinătății. Considerat păzitor de duhuri rele și ocrotitor al săracilor, Sfântul Vasile este cinstit printr-o serie de tradiții și obiceiuri care s-au transmis din generație în generație.
Gesturi care aduc noroc
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
Conform tradiției populare, anumite gesturi realizate în ziua de 1 ianuarie ar aduce noroc și prosperitate pe tot parcursul anului:
- Vărsarea unei cantități mici de vin pe masă sau spargerea unui pahar alb.
- Răsturnarea cutiei de chibrituri sau dăruirea de pomană unui sărac.
- Se spune că prima persoană care intră în casă de Anul Nou ar trebui să fie un bărbat, pentru noroc.
- După spălatul pe față, este bine să te ștergi cu un prosop în care ai pus un ban de aur sau argint, pentru sănătate și curățenie spirituală.
- Alte obiceiuri populare includ fierberea unui cap de porc pentru belșug, atingerea uneltei cu care vei munci în noul an de trei ori pentru spor la lucru și consumul de vin pentru vitalitate și sănătate.
Superstiții legate de vreme și gânduri bune
Tradiția mai spune că starea vremii în prima zi a anului prefigurează întregul an: dacă ninge, anul va fi îmbelșugat, iar dacă cerul este senin, oamenii vor fi sănătoși. Totodată, este important ca prima zi să fie plină de voie bună, fără certuri sau supărări, pentru a începe anul cu energie pozitivă.
Colindatul cu sorcova
Un obicei special de 1 ianuarie este colindatul cu sorcova, rămas din legenda Sfântului Vasile, care, potrivit tradiției, a primit prima zi a anului pentru a face urări de bine. Inițial, sorcova era făcută din crenguțe de pomi fructiferi, iar astăzi este împodobită cu fire colorate, beteală și un clopoțel în vârf.
Copiii colindă din casă în casă, urând sănătate, viață lungă și prosperitate. Sorcova se păstrează apoi peste an în casă, în locuri curate, ca simbol al protecției și al norocului.
Dezlegarea Anului și obiceiuri rurale
În mediul rural, se practică Dezlegarea Anului, când feciorii colindă pe ulițe făcând zgomot cu bicele, buciumele sau oale, pentru a alunga spiritele rele și a proteja recolta. Fetele nemăritate construiesc punți din crenguțe de măr și le împodobesc cu busuioc, pară de argint și mărgele, pentru a descoperi norocul și ursitul în noul an.
