Pe 14 octombrie 2025, credincioșii din întreaga țară își îndreaptă gândul către Iași, unde se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite figuri ale spiritualității ortodoxe. Considerată făcătoare de minuni, Sfânta Parascheva este pentru milioane de oameni un simbol al speranței, al vindecării și al credinței trăite cu smerenie.
Pelerinajul de la Catedrala Mitropolitană din Iași, organizat anual cu prilejul hramului sfintei, este cel mai amplu eveniment religios din Europa de Est, reunind sute de mii de participanți din România și din străinătate. Mulți dintre pelerini așteaptă ore întregi la rând pentru a se închina la raclă, într-o atmosferă de rugăciune și reculegere, căutând liniște și întărire sufletească.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Tradiții și obiceiuri păstrate din vechime
Ziua Sfintei Parascheva este strâns legată de numeroase obiceiuri populare care se transmit din generație în generație. În gospodăriile din Moldova, dar și din alte regiuni ale țării, femeile pregătesc colaci și bucate tradiționale, pe care le împart celor nevoiași „pentru sufletul celor plecați dintre noi”. În ajun, gospodinele fac curățenie generală în casă, un gest simbolic de purificare spirituală, iar mulți credincioși aleg să postească, cerând sănătate și binecuvântare.
Tot acum, tinerele care își doresc întemeierea unei familii se spală cu apă curată, considerată purificatoare și aducătoare de noroc. În multe sate, oamenii aprind lumânări în curți și nu lucrează în ziua praznicului, considerând că munca aduce ghinion.
Tradiția populară spune că vremea din 14 octombrie prevestește cum va fi iarna: dacă plouă mărunt, urmează un sezon blând, iar dacă e frig și senin, se anunță o iarnă grea. În popor se spune că „Sfânta își scutură năframa peste lume” – iar ploaia ușoară este semn al binecuvântării ei.
De asemenea, credincioșii evită să spele, să calce sau să gătească în această zi, considerând că astfel aduc necazuri asupra casei. Focul trebuie să ardă întreaga zi, ca simbol al luminii divine, iar visele din noaptea premergătoare sărbătorii sunt privite ca mesaje cerești.
Puterea rugăciunii și Acatistul Sfintei Parascheva
Mii de pelerini rostesc Acatistul Sfintei Parascheva, o rugăciune cu o încărcătură aparte, care, potrivit credinței, aduce vindecare, liniște și protecție. Părintele Gabriel Cazacu, paroh al Mănăstirii Cașin, spune că „Acatistul este o sinteză a vieții și minunilor Sfintei Parascheva, o dovadă a felului în care ea a lucrat în viețile oamenilor de-a lungul secolelor. Este o binecuvântare să-l citești atunci când ai nevoie de ajutor sau îndrumare de la Dumnezeu.”
Pentru mulți, această rugăciune devine o formă de mângâiere, un dialog tainic între suflet și cer. Credincioșii povestesc că au primit răspuns la rugăciuni, au fost vindecați sau au găsit curajul de a merge mai departe în momente grele.
Viața Sfintei Parascheva – de la copilărie la sfințenie
Sfânta Parascheva s-a născut la sfârșitul secolului al X-lea, în Epivat, aproape de Marea Marmara. Provenind dintr-o familie înstărită, a ales încă din copilărie calea credinței și a dăruirii. La doar zece ani, și-a împărțit hainele celor săraci, gest care avea să-i marcheze întreaga viață. După moartea părinților, a plecat spre Țara Sfântă, unde a trăit în post și rugăciune, până la sfârșitul vieții.
Trupul său neputrezit a fost descoperit în chip miraculos și a devenit semn al sfințeniei sale. În 1641, domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele sale la Iași, unde sunt cinstite și astăzi. După incendiul din 1888, când racla a rămas neatinsă de flăcări, credincioșii au numit evenimentul „minunea de la Iași”.
Canonizată oficial în 1955, Sfânta Parascheva este considerată astăzi protectoarea Moldovei și a întregului neam românesc. An de an, în ziua de 14 octombrie, Iașul devine centrul spiritual al României – un loc unde lacrimile, rugăciunile și nădejdea se întâlnesc.
Ce nume se sărbătoresc de Sfânta Parascheva
De Sfânta Parascheva, mii de oameni își serbează onomastica. Atât persoane care îi poartă direct numele, dar și derivate ale numelui Sfintei Parascheva. Iată ce nume se sărbătoresc de Sf. Cuvioasa Parascheva: Chiva, Chivuţa, Pachiţa, Parasca, Parascheva, Paraschieva, Paraschiva, Paraschivuţa, Paraschiţa, Parastiţa, Vuţa, Chivu, Chivuţă, Paraschiv, Paraschivu, Paraschiţă, Petcu.
