O lege nouă privind cetățenia ucraineană, intrată în vigoare pe 16 ianuarie 2026, a stârnit îngrijorare în comunitatea românească din Ucraina, după ce România nu a fost inclusă pe lista statelor care pot beneficia de acord de dublă cetățenie.
Actul normativ adoptat de autoritățile de la Kiev reglementează dobândirea cetățeniei ucrainene pentru voluntarii străini în cadrul forțelor armate ucrainene, pentru cei care desfășoară activități umanitare și pentru familiile acestora, precum și pentru comunitățile ucrainene din străinătate care doresc să mențină legătura cu statul ucrainean.
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou picat Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
Pe lista inițială se află cinci state: Germania, Cehia, Polonia, SUA și Canada. În aceste țări, cetățenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană, iar etnicii ucraineni din aceste state pot solicita cetățenia ucraineană în procedură simplificată. România nu este inclusă, ceea ce a generat reacții din partea PSD, care a cerut clarificări urgente autorităților ucrainene.
Anunțul MAE
Ministerul Afacerilor Externe a clarificat, miercuri, motivele pentru care România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat dubla cetățenie, după ce PSD solicitase autorităților române explicații în acest sens.
Potrivit MAE, modificarea legislativă adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026 nu vizează cetățenii care dețin deja cetățenia ucraineană. Legea se referă, în principal, la cetățenii străini care luptă ca voluntari în cadrul forțelor armate ucrainene sau desfășoară activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, familiile acestora și comunitățile ucrainene din străinătate.
„În ultimii trei ani, legislația ucraineană privind cetățenia a fost amendată pentru a ușura obținerea acesteia, fără a renunța la celelalte cetățenii deținute, de către voluntari sau persoane implicate în activități umanitare în Ucraina, precum și pentru a menține și întări legăturile cu statul ucrainean ale comunităților din străinătate”, se arată în comunicatul MAE.
Legea include o anexă cu un număr de state, cinci la număr, considerate prioritare: Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. În aceste țări, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără a fi obligați să renunțe la cea ucraineană, iar etnicii ucraineni din aceste state pot deveni cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. România nu face parte din această listă.
PSD a transmis miercuri că omisiunea României afectează comunitatea românească din Ucraina și a cerut „urgent” clarificări cu autoritățile de la Kiev.
„Această omisiune contrastează puternic cu sprijinul necondiționat oferit de România pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean”, se arată în comunicatul partidului.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a respins informațiile potrivit cărora legea ar restricționa drepturile comunităților românești din Ucraina, calificându-le drept „informații false, amplificate politic”. Ea a precizat că majoritatea românilor din Ucraina au deja cetățenia ucraineană și că, dacă un cetățean român ar solicita cetățenia ucraineană, procesul ar fi unul legal, dar fără cereri semnificative înregistrate până în prezent.
Țoiu a explicat că legea vizează doar obținerea cetățeniei ucraineane de către persoane care nu o dețin, fără a afecta drepturile românilor care trăiesc deja în Ucraina.
„Procesul bilateral privind modificarea legislației în materie de cetățenie se declanșează doar în momentul în care există cereri justificate. România este pregătită să includă această problemă pe agenda diplomatică dacă va fi cazul”, a subliniat ministrul.
Astfel, clarificările MAE arată că legea ucraineană nu restricționează drepturile comunității românești din Ucraina și nu exclude obținerea cetățeniei în alte circumstanțe, ci se concentrează pe voluntarii și activitățile umanitare din țară, precum și pe comunitățile ucrainene din străinătate.
