Portul Constanța începe să simtă primele șocuri ale conflictului din Orientul Mijlociu

Portul Constanța începe să simtă primele șocuri ale conflictului din Orientul Mijlociu: nave blocate, rute ocolite, transporturi întârziate și navluri în creștere. Deși nu există un pericol militar direct, impactul economic devine vizibil, iar operatorii avertizează că încetinirea importurilor și exporturilor ar putea ajunge până la 50% în doar câteva zile.

Strâmtoarea Ormuz – poarta prin care trece o mare parte din petrolul lumii – este complet blocată. Navele comerciale nu mai tranzitează zona, iar sute de vase au rămas ancorate în Golful Persic, Golful Oman și Marea Arabiei.

Nu există o rută alternativă reală pentru exportul de țiței din regiune, spun specialiștii. Aproximativ 500 de nave ar fi blocate în regiune, iar în echipaje s-ar putea afla și români.

„Estimez că ar fi vorba de zeci de navigatori români. Sunt prinsi navigatori români probabil și în aeroporturile care stau acum înghețate pentru că nu mai pot circula, au spațiul aerian închis, pentru că avem 16.000 de navigatori”, a declarat Adrian Mihalcioiu, lider al Sindicatului Navigatorilor.

Pentru Portul Constanța, efectele nu întârzie să apară. Deși nu există un pericol militar direct, consecințele economice sunt inevitabile.

„Importuri-exporturi, începând cu 7-10 zile, o să se încetinească cu cel puțin 30%, 40%, 50%”, a declarat Traian Antoniadis, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Portul Constanța.

Tarifele plătite pentru transportul mărfurilor pe mare au început să crească, iar marile hub-uri asiatice sunt supraaglomerate.

„Îngrijorările sunt că navlurile, de exemplu, per containere, au început să crească cu vreo 2-3 mii de dolari per container”, a precizat a declarat Traian Antoniadis, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Portul Constanța.

Exporturile românești către țările arabe – cherestea, mobilă, produse din lemn – ar putea fi afectate. La fel, transporturile de animale vii. Suspendarea tranzitului prin Canalul Suez complică și mai mult situația. Armatorii ocolesc Africa, pe la Capul Bunei Speranțe, ceea ce înseamnă timp și bani în plus.

„Dacă se trece prin Suez o navă care vine din Shanghai face până în Constanța 30-35 de zile, dacă ocolește Africa mai adăugăm aproximativ 14 zile. Faptul că o navă stă mai mult pe apă înseamnă costuri de la 30.000 de dolari pe zi”, a spus Alexandru Sântu, armator.

În ceea ce privește prețurile la carburanți, analiștii vorbesc de creșteri moderate pe termen scurt, dar nu exclud scumpiri dacă blocajul persistă.

”Pe termen scurt, putem să asistăm la o creștere ușoară a prețurilor la carburanți, dar pe termen foarte scurt, adică nu trebuie să ne panicăm pentru chestia asta”, a spus Cătălin Anghel, analist economic.

Pe termen lung însă, totul depinde de durata conflictului. Operatorii portuari avertizează că redresarea nu va fi rapidă.

„O redresare mai devreme de 5-6 luni nu cred că este posibilă”, a specificat Traian Antoniadis, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Portul Constanța.

Constanța, deja un hub strategic la Marea Neagră, ar putea avea de câștigat pe termen lung din repoziționarea rutelor comerciale. Până atunci însă, războiul din Orient lovește direct în lanțurile de aprovizionare, în buzunarul consumatorului și în stabilitatea unei industrii care ține economia României în mișcare.