Conducerea Partidului Național Liberal a analizat, în ședința Biroului Politic Național desfășurată luni, stadiul proiectelor legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
La finalul reuniunii, liberalii au anunțat calendarul depunerii ultimelor două proiecte de lege și au transmis că susțin convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea întregului pachet legislativ.
Ultima oră
Șoimii Cernavodă, start impecabil: Trei victorii, lider în Liga 3
IPJ Constanța: bărbatul, găsit decedat într-un canal din Cernavodă, plecase la pescuit
Aur pentru Constanța! Amalia Singuran și Raul Petre au câștigat Campionatul Național de Ștafetă Mixtă
Putin amenință Europa cu „război cu Rusia” dacă trimite trupe în Ucraina
Potrivit comunicatului transmis de PNL, președintele formațiunii, Ilie Bolojan, le-a prezentat membrilor conducerii situația celor șase acte normative incluse în pachetul de reforme. Patru dintre acestea au fost deja depuse în Parlament, iar celelalte două se află în etapa finală a procedurii de consultare publică.
Liberalii precizează că proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității urmează să fie înregistrat la Camera Deputaților după încheierea consultărilor publice, iar proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice va fi depus ulterior la Senat.
În urma discuțiilor, Biroul Politic Național al PNL a mandatat grupurile parlamentare ale partidului din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte legislative, pe care formațiunea le consideră esențiale pentru respectarea angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR.
Reprezentanții PNL susțin că fiecare jalon îndeplinit permite accesarea fondurilor europene aferente programului și afirmă că aprobarea acestor legi este necesară pentru deblocarea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ trei miliarde de euro.
În ceea ce privește proiectul legii salarizării, liberalii afirmă că acesta trebuie să respecte atât condițiile convenite cu Comisia Europeană, cât și limitele pe care le permite bugetul de stat. PNL transmite că va susține doar amendamentele care sunt compatibile cu obligațiile asumate prin PNRR și care pot fi acceptate de Comisia Europeană, apreciind că modificările care se abat de la aceste criterii ar putea pune în pericol accesarea fondurilor europene.
Totodată, formațiunea consideră că, începând de săptămâna viitoare, Parlamentul ar putea fi convocat într-o sesiune extraordinară pentru dezbaterea și adoptarea pachetului legislativ. Liberalii afirmă că sunt pregătiți să participe la lucrările comisiilor parlamentare și la ședințele de plen pentru accelerarea procesului legislativ, argumentând că întârzierile ar putea afecta interesele financiare ale României.
Reacția PNL vine după declarațiile făcute luni de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a susținut că proiectele privind legea salarizării și legea integrității nu fuseseră încă depuse în Parlament.
Liderul social-democrat a afirmat că PSD nu poate susține forma actuală a legii salarizării, motivând că proiectul ar genera nemulțumiri în rândul mai multor categorii profesionale și ar afecta veniturile unor angajați din sectoare precum educația, sănătatea și apărarea. El a precizat că social-democrații lucrează, împreună cu organizațiile sindicale, la o serie de amendamente pe care intenționează să le depună în Parlament.
Referitor la celelalte proiecte incluse în pachetul destinat finalizării jaloanelor din PNRR, Sorin Grindeanu a declarat că PSD susține proiectele privind Codul Administrativ și sistemul de recompensare a performanței pentru angajații din ANAF și Autoritatea Vamală Română. În ceea ce privește proiectul referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, liderul PSD a precizat că formațiunea îl va susține cu amendamente.
În cazul Codului urbanismului, Grindeanu a afirmat că PSD este de acord cu adoptarea proiectului, însă propune ca, în ceea ce privește municipiul București, competența de emitere a autorizațiilor de construire să revină Primăriei Capitalei, în acord cu rezultatul referendumului local, măsura urmând să fie aplicată începând cu viitorul mandat al administrației locale.
