Administrația Trump a transmis aliaților europeni că diminuarea efectivelor americane din România reprezintă doar începutul unui proces mai amplu, care va include reduceri similare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, potrivit publicației Kyiv Post. Informațiile au fost confirmate și de Stars and Stripes, care notează că aproximativ 3.000 de militari urmează să fie retrași din cele patru state est-europene.
Decizia, discutată discret între Washington și capitalele aliate, provoacă deja nemulțumiri în Congresul SUA și ridică întrebări privind angajamentul pe termen lung al Americii față de flancul estic al NATO.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Surse diplomatice citate de Kyiv Post susțin că retragerea unei brigăzi americane rotaționale din România reprezintă doar prima etapă a unui plan mai extins. Alte reduceri ar urma să intre în vigoare chiar de la jumătatea lunii decembrie, vizând bazele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia — o perspectivă care stârnește îngrijorare în rândul diplomaților NATO.
Doi oficiali occidentali familiarizați cu discuțiile bilaterale au precizat că Pentagonul intenționează o „ajustare moderată” a forțelor, în contextul în care armatele europene sunt considerate mai pregătite decât în trecut. Un document diplomatic american descrie aceste reduceri drept „marginale”, menționând că prezența americană în Polonia și în statele baltice va rămâne neschimbată.
Administrația Trump încearcă să tempereze temerile aliaților, subliniind „caracterul solid” al parteneriatelor strategice și nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare în regiune.
Reacții critice în Congresul SUA
Decizia privind reducerea trupelor americane a generat critici atât din partea republicanilor, cât și a democraților Congresmanul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a declarat „profund îngrijorat” de retragerea militarilor din România, țară aflată pe linia de front a alianței.
„Avem nevoie de o prezență americană robustă și fermă în Europa, în special în contextul acțiunilor agresive ale Rusiei”, a avertizat Turner, menționând incursiunile aeriene provocatoare ale Moscovei în spațiul țărilor de pe flancul estic.
Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, a calificat decizia drept „o mișcare profund eronată”, care ar putea „submina eforturile SUA de a-l determina pe Vladimir Putin să negocieze” și de a întări apărarea aliaților europeni.
Ea a lăudat România drept „un aliat model”, amintind că Bucureștiul alocă 5% din PIB pentru apărare și găzduiește trupe americane.
„Această decizie transmite exact semnalul greșit către Putin, în timp ce acesta continuă războiul din Ucraina și provoacă statele de pe flancul estic al NATO”, a spus Shaheen, cerând președintelui Trump „să clarifice angajamentul Statelor Unite față de partenerii săi”.
Fostul diplomat american Daniel Fried, unul dintre arhitecții politicii Washingtonului în Europa de Est după Războiul Rece, consideră că decizia reflectă mai degrabă „un compromis birocratic” decât o strategie de retragere amplă.
„Reducerea trupelor este o greșeală, pentru că transmite un semnal greșit Moscovei, într-un moment în care Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Fried pentru Kyiv Post.
El a adăugat că amploarea retragerilor este limitată și nu va afecta semnificativ echilibrul militar din regiune: „Cifrele sunt mici, dar simbolismul este negativ.”
Diplomatul a încheiat pe un ton precaut optimist:
„Dacă aceste măsuri se dovedesc a fi pur simbolice, nu va fi un dezastru. Dar nici un pas în direcția bună nu este.”
