Moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat, Alianța pentru Unirea Românilor și grupul PACE – Întâi România a fost prezentată miercuri în plenul reunit al Parlamentului, marcând o escaladare semnificativă a crizei politice. Documentul, semnat de 253 de parlamentari, vizează demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar votul decisiv este programat pentru 5 mai.
Citirea moțiunii, realizată de senatorul AUR Petrișor Peiu, a fost însoțită de absențe notabile din Executiv și din conducerea Parlamentului.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Textul moțiunii formulează acuzații directe la adresa guvernării, susținând că reformele promovate de premier ar ascunde, în realitate, intenția de a înstrăina active strategice ale statului. Inițiatorii vorbesc despre o „confuzie deliberată între reformă și vânzare”, acuzând lipsa transparenței și a consultării publice.
În același timp, documentul introduce și o critică ideologică, susținând că direcția actuală ar impune „un model străin” societății românești, cu efecte negative asupra economiei și coeziunii sociale.
Acuzații de ipocrizie și riscuri pentru direcția europeană
Moțiunea a generat reacții rapide din partea opoziției și a partidelor aflate la guvernare. Liderul Uniunea Salvați România, Dominic Fritz, a criticat dur inițiativa, susținând că aceasta atacă reforme esențiale și semnalează o apropiere periculoasă între PSD și discursul AUR.
”Citiţi moţiunea PSD-AUR. „România tratată ca o colonie”, „birocraţie transnaţională”, „model străin impus”, „active strategice vândute” etc. Este limba pe care AUR a copiat-o din manualele care circulă la Moscova şi pe care PSD şi-o însuşeşte. PSD, din partener într-o coaliţie proeuropeană, atacă cu mare ipocrizie tocmai reformele care duc ţara mai departe pe drumul european. Ne anunţă că alege un drum nou. Drumul spre Est. Drumul AUR”, scrie Dominic Fritz pe Facebook.
Preşedintele USR arată că, ”dacă votează această moţiune, PSD cu greu mai poate fi considerat un partid pro-european.
”Moţiunea AUR-PSD atacă cinic până şi programul SAFE. Se întrebă „pe cine apără acele capabilităţi?” Armata noastră apără fiecare familie din România! Moţiunea AUR-PSD numeşte reformele miniştrilor USR drept „străine de sufletului poporului”. Ce este „sufletul poporului” pentru ei? Este înţelepciunea rusească? Este deficitul de 9,3% pe care l-au lăsat la finalul guvernului Ciolacu-Ciucă – cel mai mare din Uniunea Europeană? Sunt pensiile speciale pe care le apără cu disperare? Cutiile de pantofi pline cu şpagă? Verişorii cu care au umplut statul?”, afirmă Fritz.
În paralel, președintele Nicușor Dan a încercat să tempereze speculațiile privind o eventuală schimbare de direcție geopolitică, subliniind că orientarea pro-occidentală a României este garantată constituțional și nu poate fi pusă în discuție de evoluțiile politice curente.
”Ceea ce eu am spus şi ieri şi spun şi azi, România păstrează direcţia pro-occidentală şi există voinţă politică la nivelul partidelor pentru asta. Asta este extrem de important”, a adăugat şeful statului.
Presiuni în interiorul partidelor
Pe fondul acestor evoluții, apar semnale de tensiune inclusiv în interiorul partidelor. Voci din Partidul Național Liberal sugerează că poziția lui Ilie Bolojan ar putea deveni fragilă, chiar și în cazul în care moțiunea nu va trece.
În același timp, PSD a făcut un pas suplimentar de presiune politică, retrăgându-și reprezentanții din funcțiile guvernamentale și solicitând liberalilor să renunțe la susținerea actualului premier.
O miză politică majoră: ce urmează după vot
Dincolo de votul în sine, miza reală rămâne configurația politică de după 5 mai. Declarațiile liderilor politici arată că nu există, deocamdată, un consens clar privind o eventuală nouă majoritate sau un nou guvern.
Reprezentanții AUR au sugerat inclusiv posibilitatea de a refuza consultările de la Cotroceni în cazul în care moțiunea va fi adoptată, în timp ce alte partide vorbesc despre necesitatea refacerii unei coaliții pro-europene.
În acest context, moțiunea de cenzură depășește dimensiunea unui simplu exercițiu parlamentar și devine un test major pentru stabilitatea politică a României, cu implicații directe asupra direcției economice și strategice a țării.
