Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a respins informațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Ministerul Apărării Naționale ar fi modificat criteriile de selecție sau ar fi blocat intenționat achiziția de transportoare blindate Piranha.
Într-o intervenție publicată pe rețelele sociale, oficialul a catalogat acuzațiile drept „fake news” și a susținut că procedurile au fost derulate în baza unor criterii stabilite anterior preluării mandatului său, fără modificări ulterioare.
Ultima oră
„Pentru ce cumpărați flori dragi părinți?”. Flori aruncate la gunoi după serbare, la Constanța
Mâini mici, descoperiri mari: copiii au deschis Zilele Europene ale Arheologiei la MINAC
Valori de patrimoniu din Constanța, vedetele a două mari expoziții organizate de Muzeul Național de Artă al României
Expoziția „ARTEFAPTE” a fost vernisată la Muzeul de Artă Constanța
„Criteriile au fost aceleași de la început”
Radu Miruță a explicat că parametrii tehnici și operaționali ai achiziției au fost fixați de grupul de lucru înainte de implicarea sa în conducerea ministerului și nu au suferit ajustări pe parcursul procedurii.
Potrivit acestuia, ideea că ar fi existat o intervenție pentru eliminarea ofertei privind transportoarele Piranha nu este susținută de documentele interne ale procesului de achiziție.
Ministrul a oferit și detalii privind evoluția costurilor, arătând că în martie 2026 Ministerul Apărării a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pentru un transportor blindat Piranha.
Ulterior, Parlamentul ar fi aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe unitate, în funcție de actualizarea programelor de înzestrare.
În acest context, oferta primită ulterior în cadrul programului SAFE ar fi ajuns la aproximativ 10 milioane de euro pentru fiecare vehicul, valoare pe care oficialul o consideră semnificativ peste nivelul anterior.
„Nu putea fi semnat un contract peste plafonul aprobat”
Radu Miruță a afirmat că diferența de preț a făcut imposibilă semnarea contractului în condiții legale, întrucât oferta depășea limitele financiare stabilite și aprobate de Parlament.
Acesta a subliniat că ministerul are obligația de a respecta cadrul bugetar și criteriile aprobate, indiferent de nevoile operaționale ale armatei.
În acest context, oficialul a precizat că fondurile disponibile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare care se încadrau în limitele financiare aprobate.
Ministrul a menționat că procesul de analiză a respectării criteriilor a implicat aproximativ 50 de specialiști din cadrul Ministerului Apărării, care au verificat conformitatea procedurilor.
Totodată, acesta a amintit că MApN a semnat recent contracte de înzestrare în valoare de peste 5,6 miliarde de euro în cadrul programului european SAFE, subliniind că achizițiile continuă în funcție de prioritățile stabilite.
Controverse suplimentare în spațiul public
Discuțiile din jurul achizițiilor militare au fost alimentate și de declarații ale fostului deputat Sebastian Ghiță, care a susținut că România ar fi returnat un sistem anti-dronă primit gratuit din Germania, utilizat anterior în Dobrogea.
În acest context, Radu Miruță a precizat că nu a avut nicio implicare în o astfel de decizie, explicând că a preluat portofoliul Apărării relativ recent și că măsurile administrative nu îi aparțin.
Controversele privind achizițiile de tehnică militară vin pe fondul unor investiții majore în modernizarea Armatei Române, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de creșterea presiunilor de securitate pe flancul estic al NATO.
Ministerul Apărării susține că toate procedurile sunt derulate în limitele aprobate de Parlament și în funcție de prioritățile operaționale ale armatei.
