Tribunalul Constanța a judecat luni, 8 iunie, primul termen în cameră preliminară din dosarul în care sunt cercetați mai mulți membri ai unei presupuse grupări infracționale din zona KM 4-5.
În aceeași ședință, instanța a analizat și menținerea măsurilor preventive dispuse în cauză.
Ultima oră
Șoferul TIR-ului care a paralizat traficul în Constanța: „Nu îmi amintesc mare lucru”
Eugen Tomac mizează pe votul Parlamentului: „Sunt convins că vom găsi o soluție”
Anchetă extinsă după accidentul cu TIR-ul care a lovit zece vehicule în Constanța. Inspectorii au descoperit indicii de manipulare a tahografului
Cod roşu de furtuni și ploi în judeţul Tulcea
Printre cei prezenți în sala de judecată s-a aflat și mama unuia dintre inculpați, Rustem Engin, care a susținut în fața instanței că fiul său ar fi fost implicat pe nedrept și descrie situația acestuia ca fiind una de vulnerabilitate medicală și socială.
Femeia a afirmat că acesta ar fi un tânăr bolnav, pe care îl consideră lipsit de experiență și ușor de influențat, susținând că nu ar fi avut o înțelegere reală a situației în care ar fi fost atras.
Aceasta a vorbit și despre afecțiunile de care ar suferi inculpatul, susținând că ar avea probleme de sănătate precum boala Crohn și apnee în somn, dar și alte episoade medicale recente, pentru care ar fi necesitat îngrijire constantă.
„Este un copil bolnav, prostuț, un taximetrist care nu știa… Mi-a spus că nu înțelegea ce se întâmplă. Nu este un om al acestor lucruri. Nu face parte din grup, nu îi cunoaște pe ceilalți”, a afirmat mama acestuia.
Aceasta a susținut, de asemenea, că fiul ei ar fi fost „păcălit” și atras într-un context pe care nu îl înțelegea, adăugând că acesta nu ar reprezenta un pericol public și că ar fi fost tratat nedrept în raport cu alți inculpați din dosare similare.
Femeia a prezentat instanței și documente medicale în sprijinul afirmațiilor sale.
Acuzațiile DIICOT
În contrast, procurorii DIICOT susțin că Rustem Engin ar fi aderat la gruparea infracțională în anul 2023 și ar fi activat până la intervenția autorităților, în noiembrie 2025.
Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi avut rolul de a primi pe numele său sume de bani provenite din exploatarea unei victime a traficului de persoane, bani direcționați ulterior către liderul rețelei, Gheorghe Robert-Ionuț, cunoscut sub porecla „Blondu”.
Pe baza probelor administrate, DIICOT îl acuză de complicitate la proxenetism în formă continuată, precum și de participare la constituirea unui grup infracțional organizat.
Procurorii descriu rețeaua ca fiind una structurată, cu roluri bine stabilite între membri și cu activități multiple, care ar fi inclus exploatare sexuală, camătă și spălarea banilor. Gruparea ar fi funcționat pe principiul împărțirii sarcinilor, fiecare membru având un rol precis în mecanismul infracțional.
