Guvernatorul Banca Naţională a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat miercuri că România ar putea lua în discuție aderarea la zona euro în momentul în care deficitul bugetar va fi redus la 3% din PIB. Potrivit acestuia, dacă actualul program de ajustare fiscală funcționează, termenul realist pentru reluarea discuțiilor ar putea fi de aproximativ cinci ani.
Condiția esențială: deficit sub 3%
Ultima oră
Un lider AUR a picat din nou Bacalaureatul
7 ani de când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon: ”7 ani de la cel mai bun meci din viaţa mea”
Mando aduce la Constanța o expoziție care explorează relația dintre culoare, materie și percepție
Accident pe Autostrada Soarelui. Patru autoturisme implicate într-o coliziune
Întrebat când ar putea România adopta moneda euro, Isărescu a explicat că prioritatea o reprezintă stabilizarea finanțelor publice.
„Când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% și vedeți că nu este o treabă ușoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci și inflația, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos”, a afirmat guvernatorul.
Acesta a subliniat că problema deficitului trebuie tratată cu seriozitate, întrucât are implicații directe asupra plății pensiilor și salariilor din sectorul public.
„Deficitul trebuie să fie finanțat. Dacă nu e finanțat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor și așa mai departe”, a declarat Isărescu, adăugând că datoria publică a fost acumulată de-a lungul timpului de către guverne, „în numele țării”.
Orizont de timp: aproximativ cinci ani
Guvernatorul BNR a precizat că, dacă programul actual – care vizează reducerea deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani – va fi implementat cu succes, România ar putea discuta despre intrarea în zona euro în circa cinci ani.
El a respins comparațiile critice legate de faptul că Bulgaria a făcut pași spre zona euro, menționând că nici alte state din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, nu au adoptat încă moneda unică.
„De ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia?”, a spus Isărescu, subliniind că aceste țări se confruntă, la rândul lor, cu provocări legate de nivelul datoriei publice.
În opinia sa, pe lângă reducerea deficitului, este necesară și o creștere economică susținută, superioară nivelului deficitului, pentru ca ponderea datoriei publice în PIB să poată fi redusă în mod sustenabil.
