Intrarea Maicii Domnului în Biserică, celebrată pe 21 noiembrie, este una dintre marile sărbători ale Bisericii Ortodoxe. Conform tradiției, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria este dusă de părinții ei, Sfântul Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim, pentru a fi consacrată lui Dumnezeu.
Această zi simbolizează nu doar darul copilăriei Maicii Domnului, ci și puritatea, ascultarea și dedicarea față de Dumnezeu.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Din punct de vedere liturgic, este o sărbătoare cu „cruce roșie”.
O sărbătoare a luminii
Conform tradiției, la vârsta de trei ani, Fecioara Maria a fost dusă de părinții ei la Templul din Ierusalim pentru a fi consacrată lui Dumnezeu. Gestul simbolizează intrarea luminii în lume, motiv pentru care în multe gospodării din România lumina joacă astăzi un rol central.
În noaptea de Vovidenia, oamenii obișnuiesc să lase candela aprinsă, iar în unele zone focul nu se stinge până dimineața. Se spune că lumina aduce noroc în case, alungă răul și protejează mai ales copiii.
Dezlegare la pește și obiceiuri în familie
Deși sărbătoarea cade în plin post, credincioșii au dezlegare la pește. În multe sate, oamenii duc la biserică pește, colivă sau produse de post, pentru a fi binecuvântate și împărțite ulterior ca pomană. În anumite regiuni, gospodinele pregătesc plăcinte cu dovleac, oferite în memoria celor trecuți la cele veșnice.
Tot în această zi se menține tradiția împăcării. Preoții îi îndeamnă pe credincioși să lase deoparte supărările și să caute liniștea în familie, considerând că nicio rugăciune nu este primită acolo unde persistă conflictul.
Ritualul apei, între credință și tradiție populară
Unul dintre cele mai vechi ritualuri este cel legat de apă. În ajun, femeile pun apă într-un vas și o lasă peste noapte, considerând că primește proprietăți vindecătoare. Dimineața, din acea apă se bea sau se stropește casa, ca semn de protecție.
Se mai practică și așa-numita „priveghere a apei”, când o lumânare albă este aprinsă deasupra vasului, iar rugăciunile sunt rostite la miezul nopții și la răsărit.
Crenguțe de măr și obiceiuri pentru copii
Pentru cei mici, ziua de 21 noiembrie aduce un obicei aparte: punerea crenguțelor de măr în apă. Dacă acestea înmuguresc până la Anul Nou, ele devin sorcove. În folclor, crenguțele înflorite sunt semn de sănătate și prosperitate pentru copilul care le poartă.
Superstiții și semnificații profețitoare
Se crede că „se deschid cerurile” în această zi, iar oamenii pot înțelege „graiul animalelor” – adică animalele ar putea părea că vorbesc sau dau semne prevestitoare.
Previziunile asupra vremii sunt foarte importante: după cum este vremea pe 21 noiembrie, așa se prevede cum va fi iarna. Dacă este senin, se zice că va urma o iarnă blândă; dacă ninge, iarna va fi grea și zăpadoasă.
Se spune că dacă ziua este înnorată sau apăsătoare, pot apărea epidemii peste an; dacă este soare, însă, se va înregistra un an cu belșug.
Cei care sărbătoresc așa cum trebuie această zi (cu rugăciune, lumină, credință) pot avea parte de belșug și prosperitate.
De asemenea, se mai consideră că persoanele cu dizabilități, cum ar fi ologii, pot primi vindecare în această zi dacă participă la obiceiurile tradiționale.
