Administrațiile locale ar urma să revină în sistemul național unitar de salarizare, potrivit proiectului noii legi a salarizării pus în dezbatere de Guvern. Măsura schimbă fundamental mecanismul introdus prin Legea 153/2017, care a permis primăriilor și consiliilor județene să își stabilească propriile grile de salarizare, în limite generale.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că reforma corectează decizia din 2017 privind scoaterea administrației locale din grila unică: „A existat o decizie politică în 2017, cu care nu am fost de acord. Legea 153 a consacrat faptul că administrația locală a ieșit din grilă, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau al vicepreședintelui de consiliu județean. Acum readucem această grilă împreună”, a declarat acesta.
Ultima oră
Nicuşor Dan: Întâlnirea de astăzi cu Maia Sandu, o dovadă în plus a apropierii dintre România şi Republica Moldova şi a relaţiei noastre speciale
Două turiste au mutat o dronă cu explozibil înainte să ajungă geniștii, descoperită în Olimp
Premieră medicală la Londra! O operație pe creier, asistată de inteligența artificială, a salvat vederea unui pacient
Când lectura pleacă la drum: cum a arătat primul Silent Reading Party într-un tren din România
Patru categorii de localități în noul sistem
Proiectul introduce o ierarhizare a unităților administrativ-teritoriale în funcție de populație, criteriu care va influența direct nivelul de salarizare. Localitățile sunt împărțite în patru categorii:
- peste 200.000 de locuitori
- 50.001 – 200.000 de locuitori
- 10.001 – 50.000 de locuitori
- sub 10.000 de locuitori
Potrivit Guvernului, „diferențele dintre localități vor fi determinate în principal de mărimea unității administrativ-teritoriale”, în încercarea de a elimina discrepanțele apărute între administrații similare ca dimensiune și responsabilitate.
Salarii de bază mai mari, dar venituri brute în scădere în multe primării
Analiza de impact arată efecte diferite în funcție de tipul de localitate. Deși salariile de bază cresc în majoritatea cazurilor, veniturile brute pot scădea din cauza reducerii sporurilor și a beneficiilor suplimentare.
În municipiile mari (peste 200.000 de locuitori), salariul de bază crește cu 1%, însă venitul brut lunar median scade cu 11%, de la 12.694 lei la 11.334 lei.
Pentru localitățile între 50.001 și 200.000 de locuitori, atât salariul de bază, cât și venitul total cresc, fiind singura categorie cu evoluție pozitivă pe ambele componente.
În orașele și comunele din intervalul 10.001–50.000 de locuitori, salariul de bază urcă cu 10%, dar venitul brut scade ușor, cu aproximativ 1%.
În comunele sub 10.000 de locuitori, salariul de bază crește tot cu 10%, însă venitul brut mediu scade cu aproximativ 4%.
Guvernul: „Corectarea anomaliilor salariale”
Executivul susține că reforma urmărește eliminarea dezechilibrelor apărute în sistemul actual, unde veniturile pot varia semnificativ între localități cu dimensiuni și atribuții similare.
Pentru a limita pierderile de venit, proiectul prevede introducerea unei „diferențe salariale tranzitorii” pentru anumite categorii de angajați deja în sistem la momentul aplicării noii legi.
Dacă va fi adoptată în forma actuală, reforma ar urma să intre în vigoare din 2027 și să marcheze revenirea administrației locale la o grilă națională unitară de salarizare, pentru prima dată după aproape un deceniu de autonomie în stabilirea salariilor.
