Dobrogea este recunoscută drept unul dintre cele mai vechi spații de răspândire a creștinismului în România, fiind chiar denumită „Bethleemul românesc”. Încă de la început, religia lui Hristos a cunoscut o dezvoltare rapidă, atât în extindere, cât și în aderarea diverselor straturi sociale.
Ultima oră
Reciclează hainele și materialele textile uzate! Primăria Municipiului Constanța pune la dispoziție 44 de containere speciale pentru colectarea deșeurilor textile
RAJA. Fără apă timp de 6 ore – care sunt consumatorii afectați
Proiectil reactiv descoperit la Tulcea. Ministrul Apărării: Nu am mai întâmpinat astfel de situaţii până acum
Explozie urmată de un incendiu într-un poligon militar din țară. Doi militari au fost răniți
Dovezile cele mai clare ale acestei evoluții sunt basilicile paleocreștine, edificii religioase impresionante. Construite în special în secolele V-VI d.Hr., aceste monumente atestă afirmarea noii credințe și organizarea instituțională timpurie. Ele marchează transformarea orașelor în centre episcopale bine structurate.
Basilici au fost descoperite în întreaga Dobroge, în locuri precum Tropaeum Traiani, Callatis, Axiopolis sau Sucidava. Astăzi, ne concentrăm asupra celor de la Tomis și Histria.
În anticul Tomis (actuala Constanța) au fost scoase la lumină numeroase basilici, semn al unei vieți religioase intense. Două dintre cele mai importante se află în zona centrală a orașului.
Așa-numita „Basilică Mare” impresionează prin dimensiuni: aproximativ 48 de metri lungime și peste 23 de metri lățime. Edificiul era împărțit în trei nave și avea o absidă amplă la răsărit. Sub altar a fost identificată o criptă în formă de cruce, care adăpostea, cel mai probabil, relicve de martiri. Aceasta a avut, în secolele V–VI, rolul de catedrală a orașului.
În apropiere, „Basilica Mică” urmează același plan, dar la o scară mai redusă. Alte edificii de cult au fost descoperite în diverse puncte ale orașului.
În curtea actualului Colegiu Național „Mihai Eminescu” au fost găsite fragmente din zidurile unei basilici și un culoar cu scări ce duceau către o criptă. Această criptă avea acoperișul boltit și pereții pictați cu motive geometrice și florale. Se ipotezează că această basilică reprezenta episcopia orașului la sfârșitul secolului al IV-lea.
Alte basilici au fost descoperite în zona Porții 1 a portului Constanța, lângă hotelul Palace, pe faleza de nord-est a peninsulei și la intersecția străzilor Revoluției din Decembrie 1989 și 9 Mai. O basilică se individualiza prin nișele de pe pereții săi, unde a fost găsit un vas reliqvar, cunoscut sub denumirea de „ampoules a eulogie” sau „eulogies de Saint Menas”, care păstra probabil sfântul mir.
Dacă Tomisul uimește prin numărul basilicilor, la Histria se remarcă monumentalitatea uneia dintre ele. Basilica episcopală de aici este cea mai mare descoperită în Dobrogea, având peste 60 de metri lungime și aproximativ 30 de metri lățime.
Această construcție domină centrul cetății târzii și reflectă importanța orașului ca sediu episcopal. Sub această basilică s-au găsit urmele unei construcții mai vechi, indicând o continuitate a vieții creștine. Și la Histria au fost identificate și alte basilici, construite adesea peste vechi spații sacre, ilustrând transformarea peisajului religios.
Începutul construcției basilicii episcopale de la Histria este plasat în vremea împăratului Anastasius, confirmând informațiile din „Notitia Episcopatuum” despre ascensiunea a 12 cetăți dobrogene la rangul de episcopate.
