Alexandru Dimitriu, deputat USR şi membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, declară vineri că Lia Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ar trebui să fie exclusă din magistratură.
”Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură. Cer Inspecţiei Judiciare să se autosesizeze, pentru că acum are la dispoziţie un dosar complet care probează rea-credinţa şi grava neglijenţă! Nu e o figură de stil, ci o încadrare juridică. Iar probele nu le aduc eu — le-a adus ieri, cu caracter obligatoriu, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Am pus cap la cap întregul probatoriu: 12 capete de acuzare, fiecare cu trimitere exactă la paragrafele hotărârii Marii Camere”, arată Alexandru Dimitriu, într-o postare.
Ultima oră
România, calificare memorabilă în sferturile Campionatului European de volei!
Constănțeanul Darius Movileanu, senzațional la Astana! A cucerit aurul la tenis de masă!
Legea Meloni: Schimbări majore în școlile din Italia, fără burka și niqab
Tineri șahiști de la CSM Constanța impresionează la Cupa Zoom Beach
El precizează că, în 2024, prin Deciziile nr. 37 şi nr. 16 — pronunţate de completuri din care a făcut parte Lia Savonea — Înalta Curte a ordonat tuturor instanţelor din România să refuze aplicarea unei hotărâri a Curţii de Justiţie a UE. Nu a ignorat-o. A interzis-o.
”Verdictul Marii Camere, negru pe alb: ÎCCJ şi-a încălcat obligaţiile din Tratat şi a impus instanţelor o interpretare „vădit incompatibilă” cu dreptul Uniunii, interpretând greşit inclusiv jurisprudenţa CEDO pe care pretindea că o apără. Efectul, cuantificat de Curte: peste opt ani în care marile fraude au curs liber spre prescripţie. Dosare de mare corupţie, îngropate definitiv. Legea 303/2022 numeşte exact această situaţie: rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, spune Dimitriu.
Deputatul mai arată că sancţiunea merge până la excluderea din magistratură. Iar aici nu există decât două variante: ori judecătorii care au semnat deciziile din 2024 ştiau că hotărârea CJUE există şi au ordonat cu bună ştiinţă încălcarea ei — rea-credinţă; ori nu au înţeles o obligaţie elementară din Tratat — gravă neglijenţă. A treia variantă nu există.
”Dacă tratăm asta cu ridicare din umeri, urmează infringementul: Comisia Europeană poate acţiona România la CJUE, care a stabilit deja că un stat răspunde şi pentru încălcările propriei instanţe supreme. La capătul drumului sunt amenzi plătite din banii fiecărui român. Nu e o dispută între jurişti — e o factură în curs de emitere, pe numele nostru, al tuturor. Aceeaşi Inspecţie Judiciară care a cercetat judecători pentru că au aplicat deciziile CJUE are acum pe masă un dosar construit de cea mai înaltă instanţă a Europei. Dacă refuză să îl deschidă, refuzul va fi el însuşi proba capturării. Iar independenţa justiţiei apără judecătorul care respectă legea — nu conducerea care ordonă încălcarea ei”, subliniază Dimitriu.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat, în 16 iulie, o hotărâre importantă în cauza Lin II, prin care a stabilit că interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României cu privire la prescripţia răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în materia fraudei grave care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Decizia continuă linia trasată în cauza Lin I şi are efecte semnificative asupra dosarelor penale aflate încă pe rol.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, joi, despre decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului pentru că trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.
Sursă foto: Newsweek Romania
