România are unul dintre cele mai mici decalaje salariale de gen din Uniunea Europeană: 3,6%, conform Eurostat, față de o medie europeană de aproximativ 12%. Pe 7 iunie a expirat termenul european pentru legea care l-ar face vizibil în profunzime. Termenul a trecut neobservat. Cele două fapte sunt legate — și împreună spun ceva despre felul în care această țară își citește propriile cifre.
Un număr mic te face să crezi că nu ai o problemă. De aceea nimeni nu a discutat ratarea termenului: 3,6% pare aproape rezolvat. Dar 3,6% este o medie netă, agregată. Nu spune nimic despre mecanism. Cercetarea premiată cu Nobel a Claudiei Goldin arată că cea mai mare parte a decalajului nu apare între ocupații prost și bine plătite — apare în interiorul aceleiași firme, la aceeași muncă, și se deschide brusc la 12–24 de luni după nașterea primului copil. O medie de 3,6% poate ascunde fix acest mecanism, pentru că adună la un loc o traiectorie care se rupe cu una care nu se rupe.
Ultima oră
Amendă de 500 de lei pentru o persoană care s-a scăldat în fântânile arteziene din centrul Constanței
Hai la meci! Naționala de baschet a României înfruntă Bulgaria
Claudiu Năsui a fost numit ministru în Guvernul Republicii Moldova. Maia Sandu a semnat decretul
Weekend Sessions deschide sezonul de toamnă la Constanţa – Concert Soul Serenade Jazz Quartet, în Piaţa Ovidiu
Directiva (UE) 2023/970 cere exact instrumentul care face vizibilă ruptura: măsurarea decalajului ajustat și auditul de remunerare. Nu este o formalitate de conformare cu Bruxelles-ul. Este aparatul de măsură care arată ce un singur procent agregat nu poate arăta. România a amânat tocmai instrumentul de diagnostic, convinsă de o cifră care o liniștește.
Aceasta este infrastructura invizibilă a unei economii: lucrurile pe care nu le contabilizezi pentru că pari să nu ai nevoie. Le vezi abia când le măsori. Iar dacă refuzi să le măsori, dispar — nu din realitate, ci din decizie.
„Un decalaj mic nu înseamnă o problemă mică. Înseamnă o problemă pe care n-o vezi încă. Procentul de 3,6% nu ne spune că femeile sunt plătite corect — ne spune doar că nu ne-am uitat destul de aproape. Directiva ne dădea lupa. Am ratat termenul de a o folosi.” — dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF
Mecanismul din spatele cifrei și costul real al muncii pe care economia românească nu o contabilizează fac obiectul raportului Starea economică a femeii române în 2026, în curs de finalizare.
Despre CONAF:
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.
CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.
Printre proiectele CONAF, amintim „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială”, Forumul „De Vocație Antreprenoare”, Forumul „24 Trends for 2024”, SupraTAX, „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” , „Romanian Venture Forum” seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.
CONSILIUL DIRECTOR CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marişcu, Gabriel Biriş, Dan Oros, Görkem Oran, Theodora Popa.
