Comisia Europeană a solicitat autorităților române clarificări cu privire la noua Lege a integrității și, în mod special, la prevederea devenită cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul vrea să afle ce efecte produce noua reglementare și dacă aceasta respectă principiile dreptului european.
Solicitarea a fost transmisă la începutul lunii septembrie de Ana Gallego, directorul general al Direcției Generale Justiție și Consumatori (DG JUST) din cadrul Comisiei Europene.
Ultima oră
Un nou vis românesc la Hollywood. „Fjord”, filmul lui Cristian Mungiu, merge spre Oscar după triumful de la Cannes
Trecerea cu bacul la PTF Isaccea – Orlivka a fost reluată
„Ne e frică să mai ieșim din curte!” Lupii au ajuns în gospodăriile dintr-un sat din România și atacă animalele oamenilor
Cecul-fantomă de 50 de milioane de dolari. Cum ar fi fost păcălită o persoană să dea 605.000 de euro. Percheziții și în Constanța
România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde întrebărilor formulate de oficialii europeni.
De ce este analizată noua Lege a integrității
Prevederea aflată în centrul verificărilor a fost introdusă în cadrul modificărilor aduse Legii integrității și a generat controverse în special în ceea ce privește aleșii aflați deja în funcție.
Noua legislație prevede încetarea de drept a unor mandate în cazul persoanelor care au fost vizate anterior de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Măsura ar urma să producă efecte la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Una dintre persoanele care ar putea fi vizate este primarul Timișoarei, Dominic Fritz, motiv pentru care prevederea a ajuns să fie numită în spațiul public „amendamentul Fritz”.
Controversa are legătură și cu principiul neretroactivității, întrucât sunt analizate situații și decizii produse înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.
Ce vrea să lămurească Bruxelles-ul
Comisia Europeană analizează dacă noul mecanism este compatibil cu mai multe principii fundamentale ale dreptului Uniunii Europene.
Printre acestea se află securitatea juridică, proporționalitatea și neretroactivitatea legii. Oficialii europeni vor, de asemenea, să afle dacă aplicarea măsurii ține cont de particularitățile fiecărui caz.
O altă întrebare privește principiul „ne bis in idem”, care interzice ca o persoană să fie sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Bruxelles-ul solicită informații și despre situațiile în care pierderea mandatului ar putea fi considerată o măsură disproporționată în raport cu gravitatea faptelor. Comisia vrea să afle dacă există posibilitatea ca prevederea să nu fie aplicată în cazurile considerate minore.
În același timp, autoritățile române trebuie să explice ce mecanisme au la dispoziție persoanele afectate pentru a contesta încetarea mandatului și dacă există o cale de atac efectivă.
Comisia cere date despre aleșii care ar putea fi afectați
Pe lângă explicațiile juridice, Comisia Europeană solicită și informații concrete despre aplicarea noii legislații.
Autoritățile de la București trebuie să ofere detalii privind numărul persoanelor care ar putea pierde mandatul, natura juridică a măsurii și modul în care aceasta urmează să fie pusă în aplicare.
De asemenea, Bruxelles-ul urmărește dacă înaintea încetării unui mandat este evaluată individual situația persoanei, inclusiv gravitatea faptelor care au stat la baza deciziilor anterioare.
Miza financiară: jalonul de 770 de milioane de euro din PNRR
Verificarea Comisiei Europene are și o componentă financiară importantă pentru România.
Legea integrității este asociată unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de 770 de milioane de euro.
În acest context, Bruxelles-ul trebuie să stabilească dacă legislația adoptată de România este compatibilă cu angajamentele asumate prin PNRR și cu cerințele europene privind statul de drept.
Răspunsul transmis de București va fi analizat de Comisia Europeană, care poate solicita ulterior informații suplimentare înainte de a lua o decizie privind îndeplinirea condițiilor asumate de România.
Nicuşor Dan nu a retrimis legea în Parlament
Președintele Nicuşor Dan a decis să nu solicite reexaminarea actului normativ în Parlament. Șeful statului a explicat că timpul disponibil nu mai permitea reluarea procedurii legislative înainte de termenul de 31 august stabilit pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.
Acum, compatibilitatea prevederilor cu normele europene intră în analiza Comisiei Europene.
Cele șapte teme asupra cărora Bruxelles-ul cere clarificări
Solicitarea transmisă României vizează, în principal, șapte direcții:
- Cadrul juridic anterior și modul în care poate fi încetat un mandat;
- Respectarea principiului „ne bis in idem”;
- Justificarea încetării automate a mandatului;
- Analizarea situației individuale și a efectelor concrete asupra persoanei vizate;
- Natura juridică a măsurii și eventualul său caracter penal;
- Posibilitatea neaplicării măsurii în situațiile considerate minore;
- Existența unei căi de atac efective pentru persoanele afectate.
Autoritățile române trebuie să transmită răspunsurile solicitate în termen de două săptămâni. În funcție de explicațiile primite, Comisia Europeană poate continua analiza și poate cere Bucureștiului informații suplimentare.
